INDICE BIBLIE

ba : (XVI sec. CV2) : adv.: „1. doch, nein, 2. bald... bald“: „1. si, non, 2. tantôt... tantôt“
ba  adv. neg. 
[1]  2, 16; 17, 43;
[3]  1, 15; 2, 16; 12, 12; 14, 37; 16, 11; 20, 9; 22, 15; 23, 11; 26, 9; 30, 8; 30, 23;
[2]  17, 43; 9, 19;
[4]  13, 16;
[6]  12, 23; 13, 12; 13, 16; 13, 25; 16, 18; 17, 6; 18, 3; 20, 20; 20, 20;

baalim : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: (cuvînt ebraic) „die Baalim“: „les Baals“
vaalimi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  12, 10;

valemi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  7, 4;

bahurimean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Barhumiter“: „de Bahurim“
varsamiteanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  23, 31;
[5]  23, 31;
[6]  23, 31;

baie : (1402 DRH) : s. f.: „Bad“: „bain“
baia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  8, 8;

bale : (1529 G. LEX.) : s. f.: „Geifer“: „salive“
balele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  21, 13;
[3]  21, 13;
[2]  21, 13;

ban : (1413 DLRV) : s. m.: „Pfennig“: „pièce“
ban  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 36;

un ban  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 36;
[2]  2, 36;

baniţă : (1490 BGL) : s. f.: „Scheffel“: „mesure“
baniţe  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  1, 24;

barbă : (1436 DLRV) : s. f.: „Bart“: „barbe“
barba  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  21, 13;
[2]  21, 13;
[4]  20, 9;
[5]  20, 9; 18, 23;

barbă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  21, 13;
[6]  20, 9;

barbele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  10, 4; 10, 5;
[5]  10, 4; 10, 5;
[6]  10, 4; 10, 5;

bate : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „1. schlagen, 2. kämpfen, 3. abschweifen“: „1. battre, 2. combattre, 3. divaguer, s'écarter“
a să bate  verb infinitiv prezent 
[4]  2, 28;
[5]  2, 28;

au bătut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  4, 8;
[3]  4, 8; 31, 10;
[2]  4, 8;

au bătut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  8, 10;
[5]  8, 10;

a vă bate  verb infinitiv prezent 
[4]  11, 20; 10, 19;
[6]  2, 28;

bat  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  23, 1; 31, 2;
[2]  23, 1; 28, 15; 31, 2;

bate  verb imp. 2 sg. 
[1]  18, 17;
[2]  18, 17;

bate  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  1, 8;
[2]  1, 8;

bătea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  11, 11;
[2]  11, 11;

bătea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  14, 47; 17, 36; 27, 9;
[3]  27, 9;
[2]  14, 47; 17, 36; 27, 9;

bătînd  verb gerunziu 
[4]  1, 1;
[5]  1, 1;

bătîndu-să  verb gerunziu 
[1]  17, 19;
[2]  17, 19;

bătu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  19, 8;
[3]  4, 3;
[2]  19, 8;
[6]  8, 2; 8, 3; 10, 18; 11, 1; 23, 10;

bătură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  30, 1;
[6]  23, 12;

bătuse  verb indicativ mcpf. 3 pl. 
[6]  21, 12;

îşi bătu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  17, 42;

ne vom bate  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[1]  17, 10;
[2]  17, 10;

s-au bătut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  12, 9;
[2]  12, 9;

să bat  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[1]  29, 8;
[2]  29, 8;

să bată  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[1]  28, 1; 29, 11;
[3]  4, 1; 28, 1;
[2]  29, 11;

să bată  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  17, 8; 17, 10;

să baţi  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[1]  17, 33;
[3]  17, 33; 18, 17;
[2]  17, 33;

să bătea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[4]  11, 17; 10, 16;

să vă bateţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[3]  4, 9;
[4]  11, 22; 10, 21;
[6]  11, 22;

se bate  verb infinitiv prezent 
[3]  17, 9;

se bătea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  17, 19; 31, 1;

şi bătu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  6, 16;

şi bătuse  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[6]  13, 22;

va bate  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  8, 20; 25, 28;
[3]  25, 28;
[2]  8, 20; 25, 28;

vei bate  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  15, 18;
[2]  15, 18;

batjocori : (1560 BRATU) : v. IV: „1. verspotten, verhöhnen, 2. beschimpfen“: „1. se moquer de, tourner en dérision, 2. insulter“
au batgiocurit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[2]  6, 6;

au batjocurit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  6, 6;

badjocoreşti  verb indicativ prezent 2 sg. 
[3]  17, 45;

badjocori  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  23, 9;

badjocoriia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[2]  9, 27;

batjocori  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  17, 42;

va fi badjocorit  verb indicativ viitor 1 3 sg. 
[3]  2, 30;

vor batgiocuri  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[2]  31, 4;

vor batjocori  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  31, 4;

batjocorit : (1560 BRATU) : adj.: „verspottet“: „insulté“
batgiocuriţi foarte  adj. calificativ gradul superlativ masc. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  10, 5;

batjocură : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Spott“: „défi“
badjocoriei  subst. comun feminin singular gen./dat. acc. 
[3]  1, 16;

badjocură  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  19, 42;

batjocura  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  17, 36;

băcăi : (1665-1672 Ms. 4389) : v. IV: „toben“: „tambouriner“
băcăia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  24, 6;

băcăniia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  21, 13;

băga : (1521 NEACŞU) : v. I: „hineintun, -stecken, -schieben“: „mettre dans, introduire“
am băgat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  20, 8;
[2]  20, 8;

ară fost băgînd  verb cond.-opt. perfect 3 pl. 
[3]  14, 15;

au băgat  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  5, 2;
[2]  5, 2;

au băgat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  14, 19;

bagă  verb imp. 2 sg. 
[4]  10, 14;

bagă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  7, 1;

băga  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  2, 14;

băgară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  5, 2; 7, 1;
[2]  7, 1;

băgă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  17, 40;
[6]  6, 10; 6, 12;

băgîndu  verb gerunziu 
[3]  17, 49;

să bage  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  18, 25;
[2]  18, 25;

bănui : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „verdächtigen“: „soupçonner“
era bănuind  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  18, 9;

bărbat : (1262 DRĂGANU) : s. m.: „Mann“: „homme“
a bărbat  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[2]  1, 11;

bărbat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 52;

bărbat  subst. comun masc. sg. gen./dat. neacc. 
[3]  2, 25;

bărbat  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 11; 15, 3; 22, 19; 27, 9; 27, 11;
[3]  1, 3; 14, 36; 17, 12; 27, 9; 27, 11; 30, 2; 30, 17;
[2]  15, 3; 22, 19; 27, 9; 27, 11;
[4]  6, 19; 17, 25;
[5]  6, 19; 17, 25;
[6]  20, 1; 21, 4; 23, 20;

bărbatul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 8; 1, 18; 2, 19; 4, 19; 4, 21;
[3]  1, 8; 1, 18; 1, 21; 1, 22; 1, 23; 2, 8; 2, 19; 2, 25; 4, 16; 4, 19; 4, 21; 25, 3;
[2]  1, 8; 1, 18; 1, 23; 2, 19; 4, 19; 4, 21; 9, 22;
[4]  3, 15; 3, 16; 11, 26; 11, 26; 14, 5; 17, 3;
[5]  3, 15; 3, 16; 11, 26; 11, 26; 14, 5; 17, 3;
[6]  3, 15; 3, 16; 4, 11; 11, 26; 14, 5; 17, 3; 22, 26; 23, 1;

bărbatul  subst. comun masc. sg. voc. acc. 
[6]  16, 7;

bărbatului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 22; 1, 23; 25, 19;
[3]  2, 15; 25, 19;
[2]  1, 22; 25, 19;
[4]  14, 7;
[5]  14, 7;
[6]  12, 4; 14, 7;

bărbaţ  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  6, 19; 10, 21; 28, 8;
[3]  14, 14;

bărbaţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 9; 4, 9; 6, 19;
[3]  4, 2; 4, 9; 4, 9; 6, 19; 10, 2; 10, 3; 13, 1; 22, 2;
[2]  4, 9; 4, 9; 6, 19; 7, 11; 10, 21; 28, 8;
[6]  19, 16; 21, 6; 23, 17;

bărbaţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  7, 11;
[3]  4, 2; 4, 10; 4, 16; 4, 16; 6, 15; 6, 20; 7, 11; 11, 3; 11, 8; 11, 10; 13, 1; 17, 24; 17, 52; 28, 4;
[2]  6, 19; 4, 6; 10, 14;
[5]  18, 41; 18, 41;
[6]  2, 4; 16, 15; 17, 14; 20, 2; 20, 2; 20, 4; 20, 5; 23, 10;

bărbaţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[3]  11, 5; 11, 9; 11, 9;
[6]  6, 19; 19, 14;

bărbaţilor  subst. comun masc. pl. voc. acc. 
[6]  20, 1;

mai bărbaţi  adj. calificativ gradul comparativ masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  11, 16;

un bărbat  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  1, 1; 2, 25; 2, 32; 4, 12; 16, 16; 17, 4; 17, 8; 17, 10; 17, 23; 28, 14;
[6]  23, 21;

unui bărbat  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[6]  17, 3;

bărbătesc : (XVI sec. CV2) : adj.: „männlich“: „masculin“
bărbătească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  1, 11; 2, 33; 15, 3; 22, 19;

bărbătesc  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  7, 14;

bătrîn : (1399 DOR) : adj./s.: „1. alt, 2. Erb-, Stammgut“: „1. vieux, 2. patrimoine“
a bătrînilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[5]  17, 4;

bătrîn  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 31; 2, 32;
[3]  2, 31; 2, 32;
[2]  2, 31; 2, 32;

bătrîn  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 17; 17, 12;
[3]  4, 17; 28, 14;
[2]  4, 17; 17, 12;
[4]  19, 32;

bătrîn foarte  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 22; 3, 21;
[2]  2, 22; 3, 21;
[5]  19, 32;

bătrînii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  4, 3;
[3]  4, 3; 16, 4;
[2]  4, 3;
[4]  5, 3;
[5]  5, 3;
[6]  3, 17; 5, 3; 12, 17; 17, 15;

bătrînilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  15, 30;
[3]  15, 30;
[2]  15, 30;
[4]  17, 4;
[6]  17, 4;

cei bătrîni  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  16, 4;
[2]  16, 4;
[4]  3, 17; 17, 15; 19, 11;
[5]  3, 17; 17, 15; 19, 11;

celor bătrîni  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  30, 26;
[2]  30, 26;

foarte bătrîn  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 22; 17, 12;
[5]  18, 31;

bătrîneţe : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Alter“: „vieillesse“
bătrînêţele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  19, 33;
[5]  19, 33;

băutură : (XVI sec. CV2) : s. f.: „Getränk“: „liquide“
băutură  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 36;
[2]  25, 36;

o băutură  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  25, 36;
[2]  25, 36;

băţ : (1620 MOXA) : s. n.: „Stock“: „bâton“
băţ  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 43;

bdenui : (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „wachen“: „veiller“
bdenuiai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[4]  12, 21;
[5]  12, 21;

bea : (1418 DLRV) : v. II: „trinken“: „boire“
a bea  verb infinitiv prezent 
[4]  16, 2;
[5]  16, 2;

ai băut  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[4]  12, 21;
[5]  12, 21;

am băut  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  1, 15;
[3]  1, 15;
[2]  1, 15;

au băut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[4]  11, 13;

au băut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  1, 18;
[2]  1, 18; 30, 12;
[5]  11, 13;

bău  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  1, 18;
[6]  11, 13;

băuse  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[1]  30, 12;
[3]  30, 12;

băuşi  verb indicativ perfect simplu 2 sg. 
[6]  12, 21;

bea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  30, 16;
[4]  12, 3;
[5]  12, 3;
[6]  12, 3;

beau  verb indicativ prezent 1 sg. 
[5]  18, 34;

bea-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  23, 17;

bînd  verb gerunziu 
[1]  30, 16;

bîndu  verb gerunziu 
[2]  30, 16;

să bea  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[6]  16, 2;

să bea  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  23, 16; 23, 17;
[5]  23, 16; 23, 17;
[6]  23, 16; 23, 17;

să beau  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[4]  11, 11; 10, 10;
[6]  11, 11;

va bea  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  1, 11;
[3]  1, 11;
[2]  1, 11;

voi bea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  19, 35; 23, 17;

voiu bea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  19, 35;
[6]  23, 17;

beat : (XVI sec. PS. H.) : adj./s. f.: „betrunken“: „ivre“
bat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  25, 36;

bată  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  1, 13;

beată  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  1, 13; 1, 14;

foarte beat  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  25, 36;

o beată  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 13;

beerotean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „von Beerot“: „de Beerot“
a virotheului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[5]  4, 9;

ai virotheului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[4]  4, 5;

viretheului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[5]  4, 5;

virotheanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[5]  22, 36;

virotheii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[4]  4, 3;
[5]  4, 3;
[6]  4, 3;

virotheul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  23, 37;
[5]  23, 37;
[6]  4, 2; 4, 5;

virotheului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[4]  4, 2; 4, 9;
[5]  4, 2;

berbec : (1443 DLRV) : s. m.: „Widder“: „bélier“
berbeci  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 22;
[3]  15, 22; 25, 18;
[2]  15, 22;

beregată : (cca 1650 ANON. CAR.) : s. f.: „Kehle, Schlung“
berigată  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 35;

betleemitean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Bethlehemiter“: „de Bethléem“
vethleemleanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  21, 19;

vithleemiteanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  16, 18; 17, 58;
[2]  17, 58;
[5]  21, 19;

vithlemiteanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[2]  16, 18;

betşemeşian : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Beth-Semiter“: „de Beth-Shémesh“
vethsamusul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  6, 18;

vethsamisitului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  6, 18;
[2]  6, 18;

beţie : (XVI sec. CV2) : s. f.: „Trunkenheit“: „ivresse“
beţie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  25, 37;

bezmetec : (1683-1686 Ms. 45) : adj./ s. m.: „ratlos“: „fou“
dăzmêtec  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  21, 14;

dăzmêteci  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  21, 15;

dezmêtec  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  21, 14;

dezmêteci  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  21, 15;

bezmetici : (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „ratlos werden“: „devenir fou“
să să dăzmetecească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  21, 15;

să să dezmetecească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  21, 15;

bine : (1458 DRĂGANU) : adv.: „gut“: „bien“
bine  adv. 
[1]  9, 2;
[2]  9, 2; 25, 14;
[4]  3, 13;
[5]  3, 13;
[6]  3, 13;

bine  adv. de mod poz. 
[1]  1, 23; 11, 10; 14, 40; 16, 16; 16, 23; 19, 4; 20, 7; 20, 12; 24, 5; 24, 19; 25, 14; 25, 30; 25, 31; 27, 1;
[3]  1, 23; 16, 16; 16, 17; 16, 23; 19, 5; 20, 7; 20, 12; 25, 14;
[2]  1, 23; 14, 40; 16, 16; 16, 23; 19, 4; 20, 7; 20, 12; 24, 5; 24, 20; 27, 1;
[4]  1, 20; 14, 32; 18, 3; 18, 31; 24, 22;
[5]  1, 20; 14, 32; 18, 3; 18, 31; 24, 22; 19, 37;

bine  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  19, 4; 24, 20; 25, 21; 25, 31;
[2]  24, 19; 25, 31;
[4]  13, 22; 16, 12; 18, 26;
[5]  13, 22; 18, 26;
[6]  2, 6; 13, 22; 18, 26; 19, 35; 19, 38;

binele  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  3, 18;
[3]  24, 19; 25, 30;
[2]  3, 18; 11, 10;
[4]  2, 6; 7, 21; 10, 12; 15, 26; 19, 27; 19, 37; 19, 38;
[5]  2, 6; 7, 21; 10, 12; 15, 26; 19, 27; 19, 38;

mai bine  adv. de mod comp. 
[3]  14, 30; 15, 22; 27, 1;
[6]  14, 32; 18, 3; 18, 4; 24, 14;

binecuvenit : (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „fromm“: „pieux“
binecuveniţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  1, 23;

binecuvios : (1688 BIBLIA) : adj.: „fromm“: „pieux“
binecuvioşi  adj. calificativ gradul comparativ masc. pl. nom./ac. acc. 
[4]  1, 23;

binecuvînta : (XVI sec. CV2) : v. I: „segnen“: „bénir“
binecuvîntă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  6, 20; 14, 22;
[5]  14, 22;

binecuvîntat : (1683-1686 Ms. 45) : adj.: „gesegnet“: „béni“
binecuvîntat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  25, 32; 25, 33;

bine cuvîntat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 32;
[3]  25, 32; 25, 39;
[6]  6, 21; 22, 47;

binecuvîntată  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 33;

binevesti : (XVI sec. PS: H.) : v. IV: „verkünden“: „annoncer une bonne nouvelle“
binevestind  verb gerunziu 
[1]  31, 9;

binevestindu  verb gerunziu 
[2]  31, 9;

vei bine vesti  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[5]  18, 20;

vei binevesti  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[4]  18, 20; 18, 20;
[5]  18, 20;

voi binevesti  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  18, 19;

voiu binevesti  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  18, 19;

binevrea : (1683-1686 Ms. 45) : v. II: „zu jdm. Lust haben“: „aimer qn.“
au binevrut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  22, 20;
[5]  22, 20;

bir : (1441 DERS) : s. m.: „Tribut“: „taxe“
bir  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  20, 24;
[5]  20, 24;
[6]  8, 2; 8, 6;

biruri  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 24;

birurile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[6]  8, 1;

birui : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. besiegen, 2. überwinden“: „1. gagner, 2. dépasser“
au biruit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  19, 5;
[4]  13, 14;
[5]  13, 14;
[6]  8, 10; 14, 6;

birui  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  14, 14; 14, 47; 14, 48; 18, 7; 19, 8; 21, 11; 29, 5;
[6]  8, 1; 8, 12; 12, 26; 23, 8;

birui  verb infinitiv prezent 
[3]  17, 9;

biruia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  13, 23;

biruiêşte  verb imp. 2 sg. 
[3]  15, 3;
[4]  11, 25;

biruit-am  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[6]  12, 27;

birui-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  30, 8;

va birui  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  17, 9;

vei birui  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  23, 2;

biruinţă : (1642 ÎNV.) : s. f.: „Sieg“: „victoire“
biruinţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  18, 6;

biruinţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  2, 26;
[5]  2, 26;

biruire : (1560 BRATU) : s. f.: „Sieg“: „victoire“
biruirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  1, 1;

biruitor : (XVI sec. PS. H.) : adj./ s. m.: „siegreich“: „victorieux“
biruitor  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  13, 14; 25, 30;

biruitor  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 17; 15, 29;
[6]  6, 21; 7, 8;

biserică : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Kirche“: „église“
besêreca  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  22, 7;

besêrecilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  2, 32;

besêrica  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  3, 3;

besêricii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 9;

bisêrecă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  5, 3;

bisêrica  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  1, 24; 3, 3; 5, 2;
[2]  3, 3;
[5]  22, 7;
[6]  22, 7;

bisêricii  subst. comun feminin singular gen./dat. acc. 
[3]  1, 9;
[2]  1, 9;

bivol : (1568 DERS) : s. m.: „Rind“: „boeuf“
bivoli  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 32; 15, 8; 15, 21; 27, 9;

bîntui : (1564 CORESI MOLIT.) : v. IV: „verhöhnen“: „molester“
am bîntuit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[3]  25, 7;

au bîntuit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[3]  25, 15;

blagoslovenie : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Segen“: „bénédiction“
blagoslovenia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  7, 29;

blagoslovenie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  30, 26;
[3]  30, 26;
[2]  30, 26;

blagosloveniia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  7, 29;
[6]  7, 29;

blagoslovi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „segnen“: „bénir“
au blagoslovit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  2, 8;
[4]  19, 39;
[5]  19, 39;

blagoslovêşte  verb imp. 2 sg. 
[4]  7, 29;
[5]  7, 29;
[6]  7, 29;

blagoslovêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  9, 13;
[2]  9, 13;

blagoslovi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  2, 8; 2, 20;
[3]  2, 20;
[2]  2, 8; 2, 20;
[4]  6, 11; 6, 12; 6, 18; 13, 25;
[5]  6, 11; 6, 12; 6, 18; 6, 20; 13, 25; 18, 38;
[6]  6, 11; 6, 18; 13, 25; 14, 22;

blagoslovit  verb participiu sg. masc. 
[1]  15, 13;
[3]  15, 13; 26, 25;
[4]  6, 21; 18, 28;
[5]  6, 21;
[6]  18, 28;

blagoslovit-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  6, 12;

blagosloviţi  verb imp. 2 pl. 
[1]  23, 21;
[2]  23, 21;
[5]  2, 5;

să blagoslovască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  2, 29; 13, 10;
[5]  6, 20; 8, 10; 24, 23;

să blagoslovească  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[3]  2, 29;

să blagoslovească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  13, 10;
[3]  13, 10;
[4]  6, 20; 7, 29; 8, 10; 24, 23;
[6]  6, 20; 7, 29; 8, 10;

să blagosloviţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[6]  21, 3;

să va blagoslovi  verb indicativ viitor 3 sg. 
[5]  7, 29;

veţ blagoslovi  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[4]  21, 3;

veţi blagoslovi  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[5]  21, 3;

blagoslovit : (1551-1553 ES) : adj.: „gesegnet“: „béni“
blagoslovit  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 39; 26, 25;
[2]  15, 13; 25, 39; 26, 25;
[4]  22, 47; 17, 27;
[5]  22, 47;

blagoslovită  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 33;
[2]  25, 33;

blagosloviţ  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  2, 5;

blagosloviţi  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  23, 21;
[6]  2, 5;

blestem : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Fluch, Verwünschung“: „malédiction“
blăstămul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[5]  16, 12;

blestem  subst. comun neutru sg. gen./dat. neacc. 
[6]  16, 12;

blestemul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  16, 12;
[6]  21, 7;

blestema : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „verfluchen, verwünschen“: „maudire“
au blăstămat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[5]  19, 21;

au blestemat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  14, 28;
[4]  19, 21;
[5]  18, 20;

blastămă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[5]  16, 9;

blăstăma  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[5]  16, 7;

blăstămă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  14, 24; 17, 43;

blăstămînd  verb gerunziu 
[5]  16, 5; 16, 13;

blestema  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[4]  16, 7;
[6]  16, 7;

blestemat  verb participiu sg. masc. 
[1]  14, 24; 14, 28;

blestemat să fie  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  14, 24; 14, 28;

blestemaţi  verb participiu sg. masc. 
[1]  26, 19;

blestemă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  14, 24; 17, 43;
[3]  17, 43;
[6]  21, 21;

blêstemă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[4]  16, 9;
[6]  16, 9;

blestemînd  verb gerunziu 
[4]  16, 13; 16, 5;
[6]  16, 5; 16, 13;

să blastăme  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[5]  16, 10; 16, 10;

să blasteme  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[5]  16, 11;

să blêsteme  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  16, 10; 16, 10; 16, 11;
[6]  16, 10; 16, 10; 16, 11;

să blêstemi  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[3]  15, 3;

blestemat : (XVI sec. PS. SCH.) : adj.: „verflucht“: „maudit“
blăstămat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  14, 24; 14, 28;

blăstămaţi  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  26, 19;

blestemaţi  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  26, 19;

blînd : (1519 BGL) : adj./ adv.: „barmherzig“: „clément“
blînd  adv. 
[4]  20, 20; 20, 20;
[5]  20, 20; 20, 20;

blînd  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 45;
[4]  23, 17; 24, 25;
[5]  23, 17;
[6]  23, 17;

boală : (1551-1553 ES) : s. f.: „Krankheit“: „maladie“
boală  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  13, 2;

bob : (1421 DRH) : s. n.: „Bohne“: „fèves“
bob  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  17, 28;
[5]  17, 28;
[6]  17, 28;

boci : (1683 DOS. PAR.) : v. IV: „weinen“: „pleurer“
au bocit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[5]  1, 12;

să bocêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[5]  19, 1;

vă bociţi  verb indicativ prezent 2 pl. 
[5]  3, 31;

bogat : (1459 DRH) : adj./ s. m.: „reich“: „riche“
bogat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 4;
[5]  12, 4;
[6]  12, 4;

bogat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  18, 25;
[4]  12, 1;
[5]  12, 1;
[6]  12, 1;

bogatul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 9;
[3]  2, 9;
[2]  2, 9;

cel bogat  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 2;
[5]  12, 2;
[6]  12, 2;

bogăţie : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Reichtum“: „richesse“
bogăţie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 25;
[3]  17, 25;
[2]  17, 25;

bogăţiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 9;
[3]  2, 9;
[2]  2, 9;

boier : (1432 DOR) : s. m.: „Bojar, Adliger“: „boiard, noble“
a boiari  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[3]  6, 18;

boiar  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 8; 23, 18;

boiari  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  6, 16;
[6]  23, 13; 23, 23;

boiarii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  6, 4; 18, 30;
[3]  6, 4; 6, 12; 18, 30;
[2]  6, 4; 10, 1; 18, 30; 4, 7; 4, 10;
[4]  6, 2; 10, 3; 19, 6; 24, 4; 24, 4;
[5]  6, 2; 10, 3; 19, 6; 24, 4;
[6]  10, 3; 19, 6; 24, 4; 24, 4;

boiarilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[3]  6, 4;
[4]  18, 5;
[5]  18, 5;

boiarin  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 1;
[2]  10, 1;
[5]  23, 18; 23, 19;

boiarini  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  23, 13;
[5]  23, 13;

boiarinul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  24, 2;
[5]  23, 8; 24, 2;

boiariul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[2]  17, 55;

boiariului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[6]  24, 2;

boierie : (1632 EUSTR. PRAV.) : s. f.: „Adelstand“: „noblesse“
boieriilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[3]  18, 30;

boli : (1561 CORESI TE2) : v. IV: „krank sein“: „être malade“
boleşti  verb indicativ prezent 2 sg. 
[4]  13, 4;
[5]  13, 4;
[6]  13, 4;

boli  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  13, 6;
[5]  13, 6;

boliia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[4]  13, 2;
[5]  13, 2;

va boli  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  2, 33;

bolnav : (1551-1553 ES) : adj.: „krank“: „malade“
bolnav  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  19, 14;
[6]  13, 5; 13, 6;

boltă : (1499 DERS) : s. f.: „Loch“: „trou“
boltele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 

bortă : (1499 DERS) : s. f.: „Loch“: „trou“
bortele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  14, 11;

bou : (1235 DRĂGAN) : s. m.: „Ochse“: „beuf“
a boilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[2]  15, 15;

ale boilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  15, 15;

boi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 32; 16, 2;
[3]  11, 7; 14, 14; 14, 32; 15, 3;
[2]  14, 32;
[5]  17, 29; 23, 21;
[6]  12, 2;

boii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[3]  15, 15;
[2]  11, 7;
[4]  24, 22; 24, 24; 23, 21; 23, 23; 23, 21;
[6]  6, 6;

boilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  11, 7; 15, 14;
[2]  15, 14;
[4]  24, 22; 23, 21; 23, 21;

bou  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  22, 19;

branişte : (1453 DERS) : s. f.: „Hain“: „petit forêt“
braniştea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  14, 25; 14, 26;

braţ : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Arm“: „bras“
braţul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  1, 10; 22, 35;
[5]  1, 10; 22, 35;
[6]  1, 10;

braţului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[5]  21, 34;

brăţară : (cca 1617 BGL) : s. f.: „Armgeschmeide“: „bracelet“
brăţarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  1, 10;

brăţariul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  1, 10;
[5]  1, 10;

brîncă : (1620 DOR) : s. f.: „1. Pfote, 2. (mit) Hände und Füssen (klettern)“: „1. patte, 2. (monter en s'aidant des) mains et des pieds“
brînci  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 13;

brîncile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  17, 37;

brînză : (cca 1356 HC) : s. f.: „Käse“: „fromage“
brînză  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  17, 29;

brîu : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Gürtel, Bund“: „ceinture, cercle“
brîu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  18, 11;
[5]  18, 11;
[6]  18, 11;

brîul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  18, 4;
[3]  18, 4;
[2]  18, 4;

brudiu : (1620 MOXA) : s. m.: „Kind“: „enfant“
brudiu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  15, 3;

bucată : (1425 BGL) : s. f.: „1. Stück, 2. Speise,3. pl. Habe“: „1. pièce, 2. plat, 3. biens“
a bucatelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  15, 8;

ale bucatelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  15, 8;

bucată  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  30, 12;
[4]  6, 19;
[5]  6, 19;
[6]  6, 19;

bucate  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  22, 10;
[2]  8, 13;
[6]  13, 5;

bucatele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  13, 10; 13, 10;

bucăţea  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 36; 30, 12;

bucăţêle  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  13, 6; 13, 8;

bucăţi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  11, 7;
[3]  11, 7;

o bucată  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  30, 12;
[4]  11, 21; 11, 22;
[5]  11, 22;

o bucăţea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  28, 22;

bucium : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Posaune“: „trompette“
bucinul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[6]  18, 16; 20, 1; 20, 22;

bucinului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[6]  15, 10;

buciunului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[5]  15, 10;

buciuma : (XVI sec PS. H.) : v. I: „posaunen“: „jouer la trompette“
bucină  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  18, 16;

bucinînd  verb gerunziu 
[6]  15, 10;

bucura : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „freuen“: „réjouir“
m-am bucurat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  2, 1;
[3]  2, 1;
[2]  2, 1;

s-au bucurat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  19, 5;
[2]  19, 5;

să bucurară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  6, 19;

să se bucure  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[6]  1, 20;

să vor bucura  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[4]  1, 20;
[5]  1, 20;

se bucurară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  6, 19;
[3]  6, 13; 11, 9;
[2]  9, 24;

bucătar : (1635 PUMNUL LEPT.) : s. m.: „Koch“: „cuisinier“
bucătariul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  9, 24;
[2]  9, 24;

bucătariului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  9, 23;
[2]  9, 23;

bulgăre : (1512 DERS) : s. m.: „Klumpen“: „motte“
bulgări  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  14, 14;

bun : (1211 DRĂGANU) : adj.: „gut“: „bon“
a bunele  subst. comun neutru pl.gen ./dat. acc. 
[2]  15, 8;

bun  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 26; 9, 2; 14, 36; 16, 12; 16, 12; 16, 18; 29, 6; 29, 6; 29, 9; 29, 10;
[3]  2, 26; 9, 2; 16, 12; 29, 6; 29, 9; 29, 10;
[2]  2, 26; 9, 2; 9, 10; 14, 36; 16, 12; 16, 12; 16, 18; 29, 6; 29, 6; 29, 9; 29, 10;
[4]  18, 27; 17, 26;
[6]  18, 27;

bun  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  16, 16; 17, 14;
[5]  17, 14;
[6]  17, 14;

bun  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 24; 9, 10; 26, 16;
[3]  2, 24; 14, 42; 26, 16;
[2]  2, 24; 26, 16;
[4]  17, 7;
[5]  17, 7;
[6]  17, 7;

bună  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  12, 23;
[3]  12, 23;
[2]  12, 23;

bună  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 22; 24, 20; 25, 3; 25, 8; 25, 36;
[3]  24, 20; 25, 3; 25, 8;
[2]  15, 22; 24, 20; 25, 3; 25, 8; 25, 36;
[4]  4, 10; 18, 27; 18, 22; 17, 26;
[5]  4, 10; 18, 22;
[6]  4, 10; 18, 22; 18, 25; 18, 27; 19, 17; 23, 1;

bune  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  8, 16;
[3]  8, 16; 15, 22;
[2]  8, 16;

bune  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 24;
[3]  17, 40;
[2]  2, 24;
[4]  18, 20; 18, 25;
[5]  18, 20; 18, 25;
[6]  10, 12;

bune  adj. calificativ gradul pozitiv neutru pl. nom./ac. neacc. 
[4]  15, 3;
[5]  15, 3;
[6]  15, 3;

bune  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  24, 18; 24, 20; 25, 21;
[2]  24, 18; 25, 21; 25, 30;
[5]  16, 12;

bune foarte  adj. calificativ gradul superlativ fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  19, 4;
[2]  19, 4;

bunele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  15, 8;

buni foarte  adj. calificativ gradul superlativ masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 15;

bunul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  14, 17;
[5]  14, 17;

bunului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[4]  19, 35;
[5]  19, 35;

cêle bune  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  15, 8;
[3]  24, 18;
[2]  15, 8;
[6]  14, 17; 16, 12;

cêle mai bune  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  15, 15;
[2]  15, 15;

foarte bune  adj. calificativ gradul superlativ neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  19, 4;

mai bun  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  15, 28;
[2]  15, 28;

mai bun  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 8; 9, 2;
[3]  1, 8; 9, 2; 15, 8; 15, 28;
[2]  1, 8; 9, 2;

mai bun  adj. calificativ gradul comparativ neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  17, 14;
[6]  17, 14;

mai bună  adj. calificativ gradul comparativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 22;
[3]  15, 22; 15, 22;
[2]  15, 22;

mai bunu  adj. calificativ gradul comparativ neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  17, 14;

bunăcuvîntare : (1688 BIBLIA) : s. f.: „Segen“: „bénédiction“
bunăcuvîntarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  25, 27;

bună cuvîntarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  25, 27;

bunătate : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Güte“: „bonté“
bunătăţile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  2, 32;
[4]  7, 28;
[5]  7, 28;
[6]  7, 28;

bunăvoie : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Wohlwollen“: „bienveillance“
bunăvoie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  20, 30;
[2]  20, 30;
[4]  3, 8; 10, 19;

bună voie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  3, 8;

burduf : (1561 DERS) : s. n.: „Schlauch“: „outre“
burduf  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 24;

buzdugan : (1446 DERS) : s. n.: „1. Streitkolben, 2. Stamm“: „1. bâton, 2. tribu“
a buzdugan  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[2]  15, 17;

buzduganele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[2]  10, 19;

buzduganul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[2]  9, 21; 10, 20; 10, 21;

buzduganului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[3]  14, 27; 14, 43;
[2]  14, 27; 14, 43;

buză : (1475 DOR) : s. f.: „Lippe“: „lèvre“
budza  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  13, 5;

budzele  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  1, 13;

buzele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  1, 13;
[3]  1, 13;