INDICE BIBLIE

mai : (1400 BGL) : adv.: „noch, schon, mehr“: „plus, encore, déjà“
mai  adv.   (186x)

maică : (XVI sec. PS. V.) : s. f.: „Mutter“: „mère“
maica  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 25; 2, 19; 15, 33; 22, 3;
[2]  1, 25; 2, 19; 15, 33; 22, 3;
maicei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[5]  17, 25;
maicii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  20, 30;
[2]  20, 30;
[4]  17, 25;
maică  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  20, 19;
[5]  20, 19;

mamă : (1551-1553 ES) : s. f.: „Mutter“: „mère“
a mîne  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[5]  19, 37;
al mîne  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[6]  19, 37;
mumă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 19;
mîne  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  19, 37;

mancă : (1632 EUSTR. PRAV.) : s. f. „Amme“: „nourrice“
manca  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  4, 4;

mare1 : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „1. Meer, 2. Westen“: „1. mer, 2. ouest“
mare  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  30, 2; 30, 19;
[2]  4, 8;
[4]  17, 11;
[5]  17, 11;
[6]  17, 11;
marea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  8, 8;
[6]  8, 8;
mării  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  13, 5;
[3]  13, 5;
[2]  13, 5;
[4]  22, 15;
[5]  22, 16;
[6]  22, 16;

mare/2 : (1442 DOR) : adj.: „gross“: „grand“
cea mai mare  adj. calificativ gradul superlativ fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  18, 17;
[3]  18, 17;
[2]  18, 17;
cea mare  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 14; 6, 15; 6, 18; 14, 45;
[3]  2, 14; 6, 18;
[2]  2, 14; 6, 15; 6, 18; 14, 45;
[4]  18, 17; 18, 29; 20, 8;
[5]  18, 17; 18, 29; 20, 8;
[6]  20, 8;
cei mai mari  adj. calificativ gradul superlativ masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  17, 13;
[3]  17, 13;
cel mai mare  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 28;
[3]  17, 28;
[2]  17, 28;
[4]  23, 8;
cel mare  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  12, 16; 12, 22;
[3]  12, 22; 19, 22;
[2]  12, 16; 12, 22;
cêle mari  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  30, 16;
[2]  30, 16;
celor mari  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[4]  7, 9;
[5]  7, 9;
celui mai mare  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. gen./dat. acc. 
[6]  24, 2;
celui mare  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  17, 18;
[2]  17, 18;
[4]  18, 9;
[5]  18, 9;
foarte mare  adj. calificativ gradul superlativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  6, 19; 14, 20; 17, 25;
[6]  13, 15; 24, 10;
foarte mare  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  25, 2;
[5]  18, 31;
foarte mare  adj. calificativ gradul superlativ neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 17;
[6]  21, 19;
mai mare  adj. calificativ gradul comparativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 30;
[3]  14, 30;
[2]  14, 30;
[4]  13, 15;
[5]  13, 15;
[6]  13, 15; 13, 16;
mai mare  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  16, 7;
mai mare  adj. calificativ gradul comparativ neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 16;
[5]  13, 16;
[6]  7, 9;
mai mare  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  9, 16; 10, 1; 13, 14; 22, 14; 28, 2;
[3]  10, 1; 22, 2; 22, 14; 28, 2;
[2]  9, 16; 13, 14; 22, 14; 28, 2;
[6]  23, 19;
mai mari  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  22, 7;
[4]  1, 6; 4, 2; 18, 1;
[5]  1, 6; 4, 2; 18, 1;
[6]  1, 6;
mai mari  adj. calificativ gradul comparativ masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 14;
[3]  17, 14;
[2]  17, 14;
mare  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 6; 4, 16; 5, 6; 6, 14; 14, 24; 14, 33; 17, 25; 19, 5; 20, 41; 23, 5;
[3]  4, 6; 4, 16; 5, 6; 6, 9; 6, 14; 6, 15; 12, 17; 14, 33; 14, 45; 19, 5; 19, 8; 20, 41; 23, 5; 30, 16;
[2]  2, 3; 4, 6; 4, 16; 5, 6; 6, 14; 14, 24; 14, 33; 17, 25; 19, 5; 20, 41; 23, 5;
[4]  13, 15; 18, 7; 18, 17; 23, 12;
[5]  13, 15; 18, 7; 18, 17; 23, 10; 23, 12;
[6]  15, 12; 18, 7; 18, 17; 18, 17; 23, 10; 23, 12;
mare  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  5, 9; 9, 2; 12, 17; 30, 2; 30, 19;
[2]  5, 9; 9, 2; 12, 17; 30, 2; 30, 19;
[4]  3, 38;
[5]  3, 38;
[6]  3, 38; 17, 10; 18, 9;
mare  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 3; 4, 5; 4, 13; 6, 9; 7, 10; 12, 17; 20, 2; 22, 15; 25, 36; 28, 12;
[3]  4, 5; 4, 13; 4, 13; 12, 16; 14, 24; 20, 2; 28, 12;
[2]  4, 5; 4, 13; 7, 10; 12, 17; 20, 2; 22, 15; 25, 36; 28, 12;
[4]  15, 23; 19, 4;
[5]  15, 23; 19, 4;
[6]  10, 9; 15, 23; 19, 4;
mare foarte  adj. calificativ gradul superlativ neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 17;
[2]  2, 17;
mare foarte  adj. calificativ gradul superlativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 10; 5, 9; 6, 19; 14, 20; 5, 18; 5, 9; 6, 19; 14, 20; 19, 8;
[3]  4, 10;
[4]  13, 15; 13, 36; 18, 17;
[5]  13, 15; 13, 36; 18, 17; 12, 35;
mare foarte  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 2;
[2]  25, 2;
[4]  19, 32;
[5]  19, 32;
marele  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. acc. 
[2]  6, 9;
mari  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  7, 9;
mari  adj. calificativ gradul pozitiv neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 3;
mari foarte  adj. calificativ gradul superlativ neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  5, 9;

margine : (1365 SUCIU) : s. f.: „1. Rand, 2. Grenze“: „1. bord, marge, 2. limite“
margenea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  14, 43;
margenile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  3, 14;
margine  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  3, 21;
[3]  3, 21; 18, 25;
[2]  3, 21;
[4]  5, 9;
marginea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 10; 3, 21; 14, 2; 14, 27;
[3]  18, 27;
[2]  3, 21; 14, 2; 14, 27; 14, 43;
[5]  5, 9;
marginele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  18, 27;
marginelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[3]  2, 10;
margini  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  18, 25;
[2]  18, 25;
[5]  3, 14;
[6]  3, 14;
marginile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  2, 10; 18, 27;
o margine  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  3, 21;

martor : (1418 DERS) : s. m.: „Zeuge“: „témoin“
martur  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  20, 23;
[2]  12, 5; 12, 5; 12, 5; 12, 6; 20, 23; 20, 42;

masă : (1520 DERS) : s. f. „Tisch“: „table“
masa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  20, 29;
[3]  20, 29;
[2]  20, 29;
[4]  9, 7; 9, 10; 9, 12; 9, 13; 19, 28;
[5]  9, 10; 9, 12; 19, 28;
[6]  9, 7; 9, 10; 9, 12; 9, 13; 19, 28;
masă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  20, 24; 20, 27; 20, 34;
[3]  20, 24; 20, 27; 20, 34;
[2]  20, 24; 20, 27; 20, 34;

matara : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Kanister“: „bidon, gourde“
mataraoa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  26, 11; 26, 12; 26, 16;

măcar : (1400 LDSR) : adv.: „zumindest“: „au-moins“
măcar  adv. 
[4]  16, 4;
[5]  15, 21; 15, 21;
măcară  adv. 
[3]  14, 39; 25, 21;
[5]  18, 29;
[6]  18, 12; 18, 3;

măcinătură : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Mehl, Weizenmehl“: „farine“
măcinături  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  17, 29;

mădular : (1501 DERS) : s. n.: „Glied“: „membre“
mădulare  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  11, 7;

măgar : (1620 MOXA) : s. m.: „Esel“: „âne“
măgar  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  22, 19; 25, 20; 25, 23; 25, 42;
[2]  15, 3; 22, 19; 25, 42;
măgari  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  9, 5; 25, 18; 27, 9;
[3]  15, 3; 25, 18;
[2]  9, 5; 25, 18; 27, 9;
[4]  16, 1;
[5]  16, 1;
[6]  16, 1; 17, 23;
măgarii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  8, 16;
[3]  8, 16; 27, 9;
[2]  8, 16;
[4]  16, 2;
[5]  16, 2;
[6]  16, 2;
măgariu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 3; 22, 19; 25, 42;
măgariul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  12, 3;
[2]  12, 3;
[5]  18, 25;
un măgar  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  12, 3;

măgăriţă : (XVII sec. LEX. MARS.) : s. f.: „Eselin“: „ânesse“
măgărêţe  subst. comun fem. pl. gen./dat. neacc. 
[3]  10, 2;
măgărêţele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  10, 14; 10, 16;
[3]  10, 2;
[2]  9, 14; 9, 14;
măgăriţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  17, 23; 19, 26;
[5]  19, 26;
măgăriţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  25, 23;
măgăriţe  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 20; 25, 23;
măgăriţele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  9, 3; 9, 3; 10, 2;
[2]  9, 3; 9, 3; 9, 20; 10, 2;
măgăriţelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  10, 2;
[2]  10, 2;
măgăriţi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  25, 20;
măgăriţile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  9, 20;
[2]  10, 14; 10, 16;

măiestru : (1560-1561 CORESI TE2) : adj.: „weise, geschickt, gewandt“: „ingénieux, sage“
măiastră  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  14, 2;

mări : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. vergrössern, 2. rühmen“: „1. s' agrandir, 2. louer, glorifier“
au mărit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  12, 24;
[2]  12, 24;
[4]  6, 20;
eşti mărit  verb indicativ prezent 3 sg. 
[6]  7, 22;
mărească-să  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[5]  7, 26;
mărească-se  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  7, 26;
mărêşte  verb imp. 2 sg. 
[1]  15, 30;
[2]  15, 30;
mărind  verb gerunziu 
[4]  22, 51;
[5]  22, 51;
[6]  22, 51;
mărindu-să  verb gerunziu 
[2]  2, 26;
[5]  5, 10;
mărindu-se  verb gerunziu 
[1]  2, 26;
[6]  5, 10;
s-au mărit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  26, 24;
[2]  26, 24;
[5]  6, 20;
să mărească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  26, 24;
[3]  26, 24;
[2]  26, 24;
[5]  7, 22;
[6]  7, 26;
să mărescu  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[4]  7, 22;
să mări  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  2, 21; 3, 19;
[2]  2, 21; 3, 19;
se mări  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  2, 21;
se-au mărit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  26, 24;
voi mări  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  2, 30;
voiu mări  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  2, 30;
vor mări  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  2, 30;
[2]  2, 30;

mărime : (1639 PARACLIS) : s. f.: „1. Größe, 2. Erhabenheit“: „1. grandeur, 2. gloire“
mărime  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  7, 23;
mărimei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[2]  16, 7;
mărimii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  16, 7;

mărire : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Grösse, Ruhm“: „grandeur, gloire“
mărire  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 7; 6, 5; 1, 6;
[2]  6, 5;
[5]  7, 23;
mărirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  4, 22;
[2]  4, 22;
[6]  7, 21;
măriri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  12, 24;
[6]  7, 23;

mărturie : (1418 BGL) : s. f.: „1. Bezeugung, 2. Zeuge“: „1. témoignage, 2. témoin“
mărturie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  9, 24; 12, 5; 12, 5; 12, 5; 12, 6; 13, 8; 20, 35;
[3]  12, 5; 12, 5; 12, 5; 12, 6; 20, 23; 20, 42;
[2]  9, 24; 13, 8; 20, 35;
mărturiei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  2, 22;
[2]  2, 22;
mărturiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  13, 11;
[2]  13, 11;

mărturisi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. bezeugen, 2. verkünden, 3. beichten“: „1. témoigner, 2. prêcher, 3. confesser“
au mărturisit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  1, 16;
m-am mărturisit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  21, 2;
[2]  21, 2;
mărturisindu-te  verb gerunziu 
[1]  8, 9;
[2]  8, 9;
mă voiu mărturisi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[6]  22, 50;
vei mărturisi  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  8, 9;
[2]  8, 9;

măslin : (XVI sec. PS. SCH.) : s. m.: „Ölbaum“: „olivier“
măslin  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  15, 18;

măslină : (XVI sec. CV2) : s. f.: „Olive“: „olive“
maslinelor  subst. propriu fem. pl. gen./dat. acc. 
[5]  15, 30;

măslinet : (1682 DOSOFTEI VS) : s. n.: „Olivenhain“: „verger d' oliviers“
maslinetul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  8, 14;
maslinêtele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[2]  8, 14;

măsura : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „messen“: „mesurer“
măsură  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  8, 2;

măsură : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Maß“: „mesure“
măsuri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 17;

mătura : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „kehren, fegen“: „balayer“
voiu mătura  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  21, 42;

meholean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „aus Mehole“: „de Mehole“
molathiteanului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  18, 19;
[2]  18, 19;
molathineanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  18, 19;

merge : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „gehen, (los)ziehen“: „aller, marcher“
a mêrge  verb infinitiv prezent 
[1]  23, 26; 30, 21;
[2]  23, 26; 30, 21;
[4]  2, 19; 15, 14;
[5]  15, 14;
ai mers  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[4]  19, 25;
[6]  11, 10;
ai mersu  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[5]  19, 25;
am mers  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  15, 20;
am mers  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[1]  9, 6;
[2]  9, 14;
[6]  1, 6;
am mersu  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[2]  15, 20;
am mersu  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[2]  9, 6;
aţ mers  verb indicativ perfect compus 2 pl. 
[1]  10, 2; 10, 14;
aţi mers  verb indicativ perfect compus 2 pl. 
[2]  10, 14;
aţi mersu  verb indicativ perfect compus 2 pl. 
[2]  10, 2;
au mers  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  14, 17;
[3]  23, 7; 30, 24;
[4]  13, 38;
[6]  11, 10;
au mersu  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  8, 3; 31, 12;
[2]  8, 3; 17, 13; 17, 14; 30, 22; 31, 12;
[5]  8, 14; 15, 11; 23, 17; 24, 6;
mărgu  verb indicativ prezent 3 pl. 
[2]  20, 30;
meargă  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  13, 26;
merg  verb indicativ prezent 1 sg. 
[4]  15, 20;
[6]  15, 20;
merg  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  8, 5;
[3]  29, 3;
[2]  8, 5;
[4]  17, 17; 24, 7;
[6]  20, 12;
mêrge  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  12, 2;
[2]  12, 2;
[6]  5, 25;
mêrge-voi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  23, 2;
[5]  15, 7;
mêrge-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[1]  23, 2;
[4]  15, 7;
mergea  verb indicativ imperfect 3 sg.   (68x)
mergea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  3, 21; 6, 12; 20, 11; 29, 2; 29, 2;
[3]  2, 13; 2, 17; 2, 22; 13, 20; 18, 7; 23, 26; 27, 8; 29, 2; 29, 2;
[2]  3, 21; 6, 12; 20, 11; 29, 2; 29, 2;
[4]  6, 4; 15, 18; 15, 18;
[5]  6, 4; 15, 18;
[6]  2, 23; 6, 4; 6, 5; 15, 11; 15, 18; 15, 18; 15, 18; 15, 23; 15, 23; 15, 30;
mergeai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[4]  7, 9;
[5]  7, 9;
mergeam  verb indicativ imperfect 1 sg. 
[1]  17, 35;
[2]  17, 35;
mêrgeţ  verb imp. 2 pl. 
[1]  25, 19;
mêrgeţi  verb imp. 2 pl. 
[1]  9, 3;
[2]  9, 3; 25, 19;
mergi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  24, 15; 28, 22;
[2]  24, 15; 28, 22;
[4]  15, 19;
[5]  15, 19;
[6]  15, 19;
mergînd  verb gerunziu 
[1]  3, 21; 9, 14; 14, 19; 17, 41; 18, 6; 19, 20; 19, 23;
[3]  14, 19; 18, 6; 19, 23; 22, 9;
[2]  9, 14; 14, 19; 17, 41; 18, 6; 19, 20; 19, 23;
[4]  3, 16; 5, 10; 8, 3; 13, 19; 15, 11; 16, 13; 17, 11; 18, 21; 18, 22; 18, 25; 24, 20;
[5]  3, 16; 8, 3; 13, 19; 15, 11; 16, 13; 17, 11; 18, 21; 18, 22; 18, 25; 24, 20;
[6]  5, 10; 8, 3; 16, 5; 18, 25;
mergîndu  verb gerunziu 
[5]  5, 10; 16, 5;
mergu  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  20, 30; 23, 26; 29, 3;
[2]  1, 19; 8, 5; 29, 3;
[5]  17, 17; 24, 7;
mêrsă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  3, 9; 10, 26; 19, 18;
mêrsără  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  1, 19; 9, 10; 10, 26; 11, 9; 13, 15; 17, 13; 19, 16;
[4]  2, 29;
mêrse  verb indicativ perfect simplu 3 sg.   (148x)
mêrse  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  19, 18;
[3]  19, 18;
[2]  19, 18; 23, 26;
[4]  16, 13;
[5]  16, 13;
[6]  10, 13; 10, 14;
mêrseră  verb indicativ perfect simplu 3 pl.   (66x)
mêrsere  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  4, 3;
mersêse  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[6]  15, 12;
mersêse  verb indicativ mcpf. 3 pl. 
[3]  17, 13; 17, 13; 30, 21;
să margă  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  15, 27; 20, 28;
[5]  13, 24; 13, 25; 13, 26; 14, 24; 14, 29; 14, 29;
să margă  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[2]  29, 11;
[5]  19, 15;
să meargă  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  15, 27; 20, 28;
[3]  20, 6; 29, 4; 29, 9;
[2]  9, 17;
[4]  13, 24; 13, 25; 14, 29; 14, 29;
[6]  13, 25; 13, 26; 13, 26; 13, 27; 13, 38; 14, 29; 14, 29; 19, 38; 20, 11;
să meargă  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[1]  29, 11;
[3]  16, 16;
[4]  13, 24; 19, 15;
să merg  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[3]  14, 37; 25, 33; 29, 8;
să mêrgem  verb conjunctiv prezent 1 pl. 
[1]  9, 6; 9, 9; 9, 10; 11, 14; 26, 11;
[3]  9, 9; 9, 10; 14, 6; 14, 10; 14, 36;
[2]  9, 6; 9, 9; 9, 10; 11, 14; 26, 11; 10, 13;
[6]  3, 21; 13, 25; 15, 14;
să mêrgeţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[3]  23, 22;
să mergi  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[1]  17, 33; 20, 22;
[3]  17, 33;
[2]  17, 33; 20, 22;
[4]  15, 20;
[5]  15, 20;
[6]  18, 22;
să mergu  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[1]  17, 39;
[2]  17, 39;
va mêrge  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  6, 8; 17, 32;
[3]  6, 9; 11, 7; 12, 2; 17, 32; 26, 10;
[2]  6, 8; 6, 9; 17, 32;
[4]  13, 26;
[5]  13, 26;
[6]  17, 11; 19, 37;
vei mêrge  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  20, 13;
[3]  10, 3; 20, 13; 28, 22;
[2]  20, 13;
[4]  14, 3;
[5]  14, 3;
veţ mêrge  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[1]  6, 9;
veţi fi mergînd  verb viitor 2 indicativ 2 pl. 
[1]  12, 14;
veţi fi mergîndu  verb viitor 2 indicativ 2 pl. 
[2]  12, 14;
veţi mêrge  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[3]  29, 10;
voi mêrge  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  16, 2; 17, 36; 17, 45; 23, 23; 28, 7;
[5]  3, 21; 12, 23; 15, 20; 15, 20; 19, 26;
voiu mêrge  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  16, 2; 17, 36; 17, 45; 23, 23; 28, 7;
[3]  17, 36; 23, 23; 28, 7;
[4]  3, 21; 12, 23; 15, 20; 19, 26;
[6]  5, 19; 12, 23; 16, 9; 16, 18;
vom mêrge  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[1]  9, 7; 23, 3;
[3]  9, 7; 14, 9; 23, 3;
[2]  9, 7; 23, 3;
[5]  13, 25;
[6]  17, 12;

mergător : (1581 CORESI EV.) : adj.: „Läufer“: „qui poursuit“
mergător  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  11, 7;
mergătoriu  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  11, 7;

meser : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „1. arm, 2. demütig“: „1. pauvre, 2. humble“
cel mêser  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[5]  12, 3;
mêser  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  2, 7;
mêser  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  12, 1;

meu : (XVI sec. PS. H.) : adj./pron. pos.: „mein etc.“: „mon etc.“
a mea  adj. pron. pos. 1 f. sg. gen./dat. sg. 
[1]  21, 8; 24, 7;
a mea  adj. pron. pos. 1 fem. sg. gen./dat. sg. 
[3]  25, 24;
a mêle  adj. pron. pos. 1 fem. pl. gen./dat. pl. 
[2]  1, 16;
al mieu  adj. pron. pos. 1 m. sg. gen./dat. sg. 
[3]  25, 30;
[2]  23, 19; 23, 24; 24, 13;
mea  adj. pron. pos. 1 f. sg. nom./ac. sg.   (225x)
mea  pron. pos. 1 fem. sg. gen./dat. sg.   (90x)
mêle  adj. pron. pos. 1 fem. pl. nom./ac. pl. 
[1]  3, 17; 12, 2; 15, 14; 21, 5; 21, 8; 23, 7; 24, 11; 25, 11; 25, 11; 26, 23;
[3]  12, 2; 24, 11; 24, 12; 24, 12; 25, 11; 26, 18; 26, 23;
[2]  3, 17; 12, 2; 15, 14; 21, 5; 21, 8; 23, 7; 25, 11; 25, 11; 25, 11; 26, 23;
[4]  5, 19; 5, 23; 18, 12; 19, 12; 22, 35;
[5]  5, 19; 5, 23; 15, 7; 18, 12; 22, 35; 22, 37; 22, 37;
[6]  15, 7; 18, 12; 22, 37; 22, 37;
mêle  adj. pron. pos. 1 fem. pl. gen./dat. pl. 
[1]  1, 16;
[3]  1, 16;
[4]  22, 21; 22, 25;
[5]  22, 21; 22, 25;
[6]  22, 21; 22, 25;
mêle  adj. pron. pos. 1 fem. sg. gen./dat. sg. 
[1]  1, 16; 20, 42; 25, 39;
[3]  1, 16; 2, 35; 25, 39;
[2]  1, 16; 20, 42; 23, 7; 25, 39;
[4]  19, 34; 22, 3; 22, 3; 22, 19; 22, 36; 22, 47;
[5]  19, 34; 22, 3; 22, 3; 22, 19; 22, 36; 22, 47;
[6]  19, 34; 22, 3; 22, 3; 22, 19; 22, 47;
mêle  pron. pos. 1 neutru pl. nom./ac. pl. 
[1]  3, 11; 15, 10;
[3]  3, 11; 15, 10; 21, 5;
[2]  3, 11; 15, 10;
[4]  19, 12; 22, 34; 22, 37; 22, 37; 22, 39;
[5]  19, 12; 22, 34; 22, 39;
[6]  19, 12; 22, 34; 22, 39;
meu  adj. pron. pos. 1 m. sg. nom./ac. sg. 
[6]  18, 12;
miei  adj. pron. pos. 1 m. sg. nom./ac. pl. 
[1]  12, 2; 14, 29; 16, 22; 20, 29; 23, 12; 26, 24; 29, 6; 29, 9;
[3]  2, 1; 12, 2; 14, 29;
[2]  12, 2; 14, 29; 16, 22; 20, 29; 23, 12; 26, 24; 29, 6; 29, 9;
[4]  5, 20; 19, 12; 22, 4; 22, 38; 22, 41; 22, 49;
[5]  5, 20; 13, 6; 19, 12; 22, 4; 22, 18; 22, 38; 22, 41; 22, 49;
[6]  3, 18; 5, 2; 5, 20; 7, 7; 7, 10; 7, 11; 19, 12; 22, 4; 22, 18; 22, 38; 22, 41; 22, 49;
miei  adj. pron. pos. 1 m. sg. gen./dat. pl. 
[1]  2, 1;
[3]  15, 30; 26, 24; 29, 6;
[2]  2, 1;
[4]  13, 5; 13, 6; 22, 18; 22, 41;
[5]  13, 5; 13, 6; 22, 41;
[6]  13, 5; 22, 41; 22, 44;
miei  adj. pron. pos. 1 m. sg. voc. pl. 
[1]  2, 24; 30, 23;
[2]  2, 24; 30, 23;
mieu  adj. pron. pos. 1 m. sg. nom./ac. sg.   (208x)
mieu  adj. pron. pos. 1 m. sg. gen./dat. sg.   (125x)
mieu  adj. pron. pos. 1 m. sg. voc. sg.   (106x)
mieu  adj. pron. pos. 1 neutru sg. nom./ac. sg.   (115x)
mieu  adj. pron. pos. 1 neutru sg. gen./dat. sg. 
[1]  9, 16; 15, 30; 20, 29; 22, 23; 28, 9;
[3]  2, 35; 22, 23;
[2]  9, 16; 9, 17; 15, 30; 20, 29; 22, 23;
[4]  7, 10; 7, 13;
[5]  7, 10; 7, 13;
[6]  7, 13;
miu  adj. pron. pos. 1 m. sg. nom./ac. sg. 
[1]  22, 8;
[6]  18, 32;

meşter : (1404 DR) : s. m.: „Meister, Handwerker“: „contremaître“
meşteri  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  5, 11;
[6]  5, 11;

meşteşugi : (1620 MOXA) : „1. zetteln, 2. verstehen, begreifen“: „1. comploter, 2. comprendre, saisir“
au meşterşuguit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  19, 27;
[5]  19, 27;
meşterşugui  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  3, 8;
meşterşuguind  verb gerunziu 
[1]  23, 22;
[2]  23, 22;
va meşterşugui  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  23, 22;
[2]  23, 22;

miazănoapte : (cca 1550 HC) : s. f.: „Norden“: „nord“
miazănoapte  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 5;
[3]  14, 5;
[2]  14, 5;

miazăzi : (1648 GCR) : s. f.: „Ost, Osten“: „est, orient, levant“
amiiazăzi  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 5; 27, 10;

mic : (1222 DLRV) : adj.: „klein“: „petit“
a celui mai mic  adj. calificativ gradul superlativ neutru sg. gen./dat. acc. 
[2]  9, 21;
al celui mai mic  adj. calificativ gradul superlativ neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  9, 21;
cel mai mic  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 14;
[2]  17, 14;
cel mai mic  adj. calificativ gradul superlativ neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  9, 21;
[3]  9, 21;
[2]  9, 21;
cel mic  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  16, 11;
[2]  16, 11;
cêle mici  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  17, 28;
[2]  17, 28;
mai mic  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 14;
mai mică  adj. calificativ gradul comparativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  9, 21;
[3]  9, 21;
[2]  9, 21;
[4]  12, 3;
[5]  12, 3;
mic  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  5, 9; 15, 17; 20, 35; 30, 2; 30, 19;
[3]  5, 9; 20, 35; 30, 2; 30, 19;
[2]  5, 9; 15, 17; 20, 35; 30, 2; 30, 19;
[4]  9, 12; 24, 25;
[5]  9, 12; 24, 25;
[6]  9, 12;
mic  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 19; 20, 2; 22, 15; 25, 36;
[3]  20, 2;
[2]  2, 19; 20, 2; 22, 15; 25, 36;

micşora : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „verringern“: „baisser“
m-am micşurat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[4]  7, 19;

mie : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „tausend“: „mille“
mie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 18; 18, 13;
[2]  17, 18; 8, 12; 18, 13;
mii  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  8, 12; 18, 7; 18, 8; 21, 11; 22, 7; 29, 2; 29, 5;
[3]  18, 7; 18, 8; 21, 11; 29, 5;
[2]  18, 7; 18, 8; 21, 11; 22, 7; 29, 2; 29, 5;
[4]  18, 1; 18, 4;
[5]  18, 1; 18, 4;
miile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  18, 7; 18, 8; 21, 11; 23, 23; 29, 5;
[3]  18, 7; 18, 8; 21, 11; 29, 5;
[2]  18, 7; 18, 8; 21, 11; 23, 23; 29, 5;

miel : (1532 DERS) : s. m.: „Lamm“: „agneau“
miei  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  6, 13;
[5]  6, 13;
[6]  6, 12; 6, 13;
miel  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  7, 9;
un miel  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  7, 9;
[3]  7, 9;

mieluşea : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Lämmchen“: „agnelette“
mieluşaoa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 4;
[6]  12, 4; 12, 6;
o mieluşa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 3;
[6]  12, 3;

mieluşiţă : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Lämmchen“: „agnelette“
mieluşiţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 6;
[5]  12, 4; 12, 6;
o mieluşiţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  12, 3;

miere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Honig“: „miel“
miêre  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 27; 14, 43;
[3]  14, 27; 14, 29; 14, 43;
[2]  14, 43;
[4]  17, 29;
[5]  17, 29;
[6]  17, 29;
miêrea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  14, 29;
[3]  14, 26;
[2]  14, 29;
mierii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[2]  14, 27;

mijloc : (1504 DERS) : s. n.: „Mitte“: „milieu“
mijlocul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.   (148x)

milă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Gnade, Mitleid“: „grâce, pitié“
mila  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  20, 15;
[3]  14, 45; 20, 14; 20, 15;
[2]  20, 15;
[4]  2, 5; 7, 15; 9, 3; 16, 17;
[5]  2, 5; 7, 15; 9, 3; 16, 17;
[6]  7, 15;
milă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 45; 15, 3; 15, 6; 20, 8; 20, 14;
[3]  1, 18; 15, 6; 15, 18; 16, 22; 20, 3; 20, 8; 20, 29; 24, 11; 27, 5;
[2]  14, 45; 15, 6; 20, 8; 20, 14;
[4]  2, 6; 3, 8; 9, 1; 9, 7; 10, 2; 10, 2; 15, 20; 22, 51;
[5]  2, 6; 3, 8; 9, 1; 9, 7; 10, 2; 10, 2; 15, 20; 22, 51;
[6]  2, 5; 2, 6; 3, 8; 9, 1; 9, 3; 9, 7; 10, 2; 14, 22; 15, 20; 15, 25; 16, 4;
milele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  24, 14;

milosîrdie : (1577 CORESI PS.) : s. f.: „Barmherzigkeit“: „charité“
milosîrdie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  21, 50;

milui : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „sich erbarmen“: „avoir pitié“
va milui  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[4]  12, 22;
[5]  12, 22;
[6]  12, 22;

minte : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „verstand, Geist“: „esprit, raison“
minte  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 25;
[4]  13, 13;
[5]  13, 13;

mintie : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Kleid, Gewand“: „vêtement“
mintiiele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[5]  10, 4;

minuna : (XVI sec. PS. SCH.) : v. I: „staunen“: „s' étonner“
să minună  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  14, 15; 21, 1;
[2]  14, 15; 21, 1;
[4]  1, 26;
[5]  1, 26;

minţi : (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „lügen“: „mentir“
au minţit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[4]  22, 45;
[5]  22, 45;
minţiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[5]  21, 44;

mir : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Salböl“: „saintes huiles“
mir  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  8, 13;
[2]  8, 13;

mira : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „sich wundern, staunen“: „(s') étonner“
se mira  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  2, 26;

mireasă : (1646 PRAV. MOLD.) : s. f.: „Braut“: „mariée“
mireasa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  17, 3;

mirosi : (1581-1582 PO) : v. IV: „riechen“: „sentir“
mirosască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  26, 19;
mirosască-se  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  26, 19;

mişca : (1563 CORESI PRAXIU) : v. I: „(sich) bewegen“: „(se) mouvoir“
se mişca  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  1, 13;

mişel : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „arm“: „pauvre“
cel mişel  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  2, 7;

mită : (XVI sec. CV2) : s. f.: „Bestechungsgeld“: „pot‑du‑vin“
mită  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  12, 3;
[3]  12, 3;

mititel : (XVI sec. CV2) : adj.: „klein“: „petit“
mititea  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 19;
[6]  12, 3;
mititel  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  16, 11;

mîhni : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „bekümmern“: „affliger, chagriner“
mîhni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  13, 21;
[5]  13, 21;
mîhnit-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  14, 29;
[2]  14, 29;
să mîhni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  15, 11;
[2]  15, 11;
[4]  6, 8;
[5]  6, 8;
să mîhniia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  1, 7;
[3]  1, 7;
[2]  1, 7;
să mîhniră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  29, 4;
[2]  29, 4;
să să mîhnească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  17, 32;
[2]  17, 32;
să se mîhnească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  11, 25;

mîhnire : (XVI sec PS. H.) : s. f.: „Kummer“: „tristesse“
mîhnirii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 16;
mîhnirilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[3]  1, 16;

mîine : (XVI sec. CV2) : adv.: „morgen“: „demain“
mîine  adv. de timp 
[1]  9, 16; 11, 9; 11, 10; 19, 2; 19, 11; 20, 5; 20, 18; 28, 19;
[3]  20, 5; 20, 12; 20, 18; 28, 19;
[2]  9, 16; 11, 9; 11, 10; 19, 2; 19, 11; 20, 5; 20, 18; 28, 19;
[4]  11, 12;
[5]  11, 12;
[6]  11, 12;

mîna : (XVI sec. PS. SCH.) : v. I: „antreiben“: „mener“
au mînat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  30, 20;
[2]  30, 20;
mîna  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  30, 20;

mînă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Hand“: „main“
mîna  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.   (347x)
mînă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 12;
[3]  2, 13; 17, 40; 17, 40; 19, 9;
[4]  17, 2;
[5]  18, 27;
mîinele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  4, 3; 4, 7; 11, 7; 14, 37; 26, 23;
[2]  19, 9; 21, 13; 22, 17; 23, 7; 24, 5; 25, 35; 30, 23;
[5]  3, 34; 4, 1; 5, 19; 5, 19; 8, 10; 10, 2; 13, 6; 13, 19; 18, 12;
mîinelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  5, 4;
[3]  5, 4;
[2]  5, 4;
[5]  22, 25;
mîinile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.   (130x)
mîinilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[5]  21, 20;
[6]  22, 25;
mînele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  23, 20;
[4]  13, 6; 8, 10;
mîni  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  19, 42;
[5]  17, 2;
mînile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  14, 10; 14, 12; 14, 13; 14, 19; 14, 37; 18, 25; 19, 9; 21, 13; 22, 17; 24, 5; 24, 11; 24, 19; 25, 35; 26, 23; 27, 1; 28, 19; 30, 15; 30, 23;
[4]  3, 34; 5, 19; 5, 19; 5, 23; 10, 2; 13, 19; 16, 21; 18, 12; 22, 35; 24, 14;
mînilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[4]  21, 20; 22, 21; 22, 25;
[5]  22, 21;
mînule  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  24, 14;

mîrşav : (1502 DLRV) : adj.: „gemain“: „infâme“
mai mîrşav  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 9;

mîşcoi : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Maulesel“: „mule, mulet“
muşcoii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  21, 7; 22, 9;
[2]  21, 7; 22, 9;
muşcoiul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  13, 29; 18, 9; 18, 9; 18, 9;
[5]  13, 29; 18, 9; 18, 9; 18, 9;
[6]  18, 9; 18, 9; 18, 9;

mînca : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „essen, fressen“: „manger, dévorer“
a mînca  verb infinitiv prezent 
[1]  9, 13; 20, 5;
[2]  9, 13; 20, 5;
[4]  12, 20; 17, 29; 18, 8;
[5]  12, 20; 17, 29; 18, 8;
ai mîncat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[4]  12, 21;
[5]  12, 21;
am mîncat  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[4]  19, 41;
[5]  19, 41;
ar fi mîncat  verb cond.-opt. perfect 3 sg. 
[1]  14, 30;
[2]  14, 30;
ară fi mîncat  verb cond.-opt. perfect 3pl. 
[3]  14, 30;
au fost mîncat  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[1]  30, 12;
au fostu mîncat  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[2]  30, 12;
au mîncat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  1, 18; 20, 34; 28, 20; 30, 11; 30, 12;
[2]  1, 18; 20, 34; 28, 20; 30, 11; 30, 12;
[4]  11, 13; 12, 17; 12, 20;
[5]  11, 13; 12, 17; 12, 20;
au mîncat  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  1, 9;
[3]  14, 33;
[2]  1, 9;
[4]  18, 8;
[5]  18, 8;
de mîncat  verb supin 
[1]  22, 10;
[2]  22, 10;
[4]  13, 7; 16, 2;
[5]  13, 7; 16, 2;
mănînc  verb indicativ prezent 1 sg. 
[5]  18, 34;
mănîncă  verb imp. 2 sg. 
[1]  9, 19; 9, 24; 28, 22;
[3]  9, 19; 9, 24;
[2]  9, 19; 9, 24; 28, 22;
mănîncă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  9, 13;
[3]  9, 13;
[4]  19, 28;
[5]  19, 28;
mănînci  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  1, 8;
[3]  1, 8;
[2]  1, 8;
mînca  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  1, 7; 14, 32;
[3]  1, 7; 30, 16;
[2]  1, 7; 14, 32;
[4]  9, 12; 9, 13; 12, 3;
[5]  9, 12; 9, 13; 12, 3;
[6]  9, 12; 9, 13; 12, 3;
mînca  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[6]  19, 28;
mîncară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  1, 9; 14, 32; 28, 25;
[2]  28, 25;
mîncase  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[3]  30, 12;
mîncaşi  verb indicativ perfect simplu 2 sg. 
[6]  12, 21;
mîncat-am  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[6]  19, 41;
mîncat fiind  verb gerunziu 
[1]  14, 33;
[2]  14, 33;
mîncă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  9, 24;
[3]  1, 18; 9, 24; 14, 27; 20, 34; 28, 20; 30, 11; 30, 12; 30, 12;
[2]  9, 24;
[6]  12, 20;
mîncînd  verb gerunziu 
[1]  14, 30; 30, 16;
[3]  14, 34;
[2]  14, 30;
mîncîndu  verb gerunziu 
[2]  30, 16;
să mănince  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  28, 23;
să mănînc  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[3]  2, 36;
[2]  2, 36;
[4]  13, 5;
[6]  11, 11; 13, 5; 13, 6;
să mănînce  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  20, 24; 28, 23;
[3]  20, 24; 28, 23;
[2]  20, 24;
[4]  13, 9; 13, 11;
[5]  13, 9; 13, 11;
[6]  3, 35; 9, 10; 9, 10; 12, 20; 13, 7; 13, 9; 13, 11;
să mănînce  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[3]  21, 4; 14, 34;
[6]  17, 29;
să mănînci  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[3]  28, 22;
să mănîncu  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[1]  2, 36;
[5]  13, 5;
să mîncaţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[1]  14, 34;
[2]  14, 34;
va mînca  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  9, 13; 14, 24; 14, 28;
[3]  14, 24;
[2]  9, 13; 14, 24; 14, 28;
[4]  2, 26; 9, 10; 11, 25; 22, 9;
[5]  2, 26; 9, 10; 11, 25; 22, 9;
vei mînca  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[4]  9, 7;
[5]  9, 7;
[6]  9, 7;
veţi mînca  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[1]  14, 34;
[2]  14, 34;
voi mînca  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  13, 6; 13, 10; 19, 35;
voiu mînca  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  28, 23;
[4]  13, 6; 13, 10; 19, 35;
[6]  13, 10;
vor mînca  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  21, 4;
[3]  9, 13;
[2]  21, 4;
[4]  9, 10;
[5]  9, 10;

mîncare : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Essen, Speise“: „mets, nourriture“
mîncare  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 28;
[3]  2, 28;
[2]  2, 28;
[4]  19, 41;
[5]  19, 41;
[6]  16, 2;
mîncarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  14, 24;
[4]  13, 10;
[5]  13, 10;

mîndrie : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Hochmut“; „orgueil“
mîndriia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 28;
[2]  17, 28;

mîndru : (1389 DOR) : adj.: „stolz“; „orgueilleux“
mîndrilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[4]  22, 28;
[5]  22, 28;

mînea : (1581-1582 PO) : v. II: „1. übernachten, 2. bleiben“: „1. passer la nuit, 2. rester, demeurer“
mase  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  12, 16;
[5]  12, 16;
va mînea  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[4]  19, 7;
[5]  19, 7;
voi mînea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  15, 28;
voiu mînea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  15, 28;

mîneca : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „früh aufstehen“: „se lever tôt“
mînecă  verb imp. 2 sg. 
[3]  29, 10;
[2]  29, 10;
mînecă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  15, 12; 17, 20;
[3]  3, 15; 15, 12; 29, 11;
[2]  15, 12; 17, 20;
[4]  15, 2;
[5]  15, 2;
[6]  15, 2;
mînecară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  5, 3; 5, 4;
[3]  1, 19; 5, 3;
[2]  5, 3;
mînecaţi  verb imp. 2 pl. 
[3]  29, 10;
mînecînd  verb gerunziu 
[1]  17, 16;
[2]  4, 3;
mînecîndu  verb gerunziu 
[2]  17, 16;
mînecîndu-se  verb gerunziu 
[1]  1, 19;
mînică  verb imp. 2 sg. 
[1]  29, 10;
să mînecă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  3, 15; 29, 11;
[2]  3, 15; 29, 11;
să mînecară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  1, 19; 5, 4;
vă mînecaţ  verb imp. 2 pl. 
[1]  29, 10;
vă mînecaţi  verb imp. 2 pl. 
[2]  29, 10;

mîngîia : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „1. trösten, 2. schmeicheln, 3. bezaubern“: „1. consoler, 2. flatter, 3. charmer, enchanter“
mîngîia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[4]  12, 24;
[5]  12, 24;
mîngîie  verb indicativ prezent 3 pl. 
[4]  10, 3;
[5]  10, 3;
s-au mîngîiat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  13, 38;
[5]  13, 38;
să mîngîie  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[4]  10, 2;
[5]  10, 2;
[6]  10, 2; 10, 3;
să mîngîie  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  24, 16;
se mîngîiase  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[6]  13, 38;

mîngîietor : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „bürde“: „charge“
mîngîitor  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  15, 33;

mînia : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „in Zorn geraten“: „(s') enrager“
s-au mîniat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  22, 8;
[5]  22, 8;
să mînie  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  11, 6; 17, 28; 19, 22; 20, 30;
[3]  11, 6; 17, 28; 18, 8; 19, 22; 20, 30;
[2]  11, 6; 17, 28; 19, 22; 20, 30;
[4]  3, 8; 6, 7; 11, 22; 12, 5; 13, 21;
[5]  3, 8; 6, 7; 12, 5;
[6]  3, 8; 6, 7; 11, 22; 11, 20; 12, 5; 13, 21; 22, 8;
să mîniia  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[5]  11, 22;
se va mîniia  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  20, 12;
te-ai mîniat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[4]  19, 41;
[5]  19, 41;
te mînii  verb indicativ prezent 2 sg. 
[5]  18, 40;

mînie : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Zorn“: „colère“
mînia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  11, 20;
mîniia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  28, 18;
[2]  28, 18;
[4]  10, 19;
[6]  22, 9;
mîniiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  28, 18;
mînie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 28; 20, 34;
[3]  20, 7;
[2]  17, 28; 20, 34;
mîniei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  22, 16;
[5]  22, 16;
[6]  22, 16;

mînios : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „zornig“: „furieux“
mînioase  adj. calificativ gradul pozitiv neutru pl. nom./ac. neacc. 
[6]  17, 8;
mînios  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  20, 34;

mîntui : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „erlösen, erretten, befreien“: „délivrer, sauver“
a mîntui  verb infinitiv prezent 
[1]  14, 6;
[3]  14, 6;
[2]  14, 6;
[6]  15, 14;
ai mîntuit  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[4]  7, 23;
[5]  7, 23;
am mîntuit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[4]  12, 7;
[5]  12, 7;
[6]  12, 7;
au mîntuit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  14, 23; 14, 39;
[3]  25, 26;
[2]  14, 23; 14, 39; 9, 19;
[4]  4, 9; 19, 9;
[5]  4, 9; 19, 9;
[6]  4, 9; 19, 9; 22, 18;
mă voi mîntui  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  27, 1;
mă voiu mîntui  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  27, 1;
[2]  27, 1;
[5]  21, 29;
[6]  22, 4;
mîntui  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  23, 5;
[3]  14, 23; 14, 48; 19, 12; 19, 18; 23, 5;
[2]  23, 5;
[4]  8, 6; 8, 13; 21, 17;
[5]  8, 6; 8, 14; 21, 17;
[6]  21, 17; 22, 1;
mîntuia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[6]  8, 6; 8, 14;
mîntuiască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  14, 16;
[5]  14, 16;
mîntui-vei  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[4]  22, 49;
[5]  22, 49;
mîntuiaşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  14, 39; 17, 47;
mîntuiêşte  verb imp. 2 sg. 
[4]  14, 4; 14, 4;
[5]  14, 4; 14, 4;
[6]  14, 4; 14, 4;
mîntuiêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  17, 47;
[2]  17, 47;
mîntuitu-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  22, 18;
[5]  22, 18;
oi mîntui  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  3, 18;
să mîntui  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  19, 12;
[2]  19, 12;
să mîntuia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  14, 47;
[2]  14, 47;
să mîntuiască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  25, 31;
[3]  11, 3; 25, 31;
[2]  25, 31; 25, 33;
[4]  7, 23; 10, 19;
[5]  7, 23; 10, 19;
[6]  14, 16; 22, 42;
să mîntuiesc  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[3]  25, 33;
să mîntuieşti  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[1]  25, 26;
[2]  25, 26;
[6]  22, 3;
să se fie mîntuit  verb conjunctiv perfect 3 sg. 
[3]  26, 9;
să se mîntuiască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  14, 14;
se mîntui  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  19, 10; 21, 15;
se mîntuia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  14, 47;
va mîntui  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  4, 3; 7, 8; 9, 16; 10, 27; 11, 3;
[3]  4, 3; 9, 16;
[2]  4, 3; 7, 8; 9, 16; 10, 27; 11, 3;
[4]  22, 3;
[5]  22, 3;
va să mîntuiască  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[2]  9, 27;
vei mîntui  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  10, 1; 23, 2;
[3]  19, 11; 23, 2; 30, 8;
[2]  10, 1; 23, 2;
[4]  22, 28; 22, 44;
[5]  22, 28; 22, 44;
[6]  22, 28; 22, 49;
voi mîntui  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  22, 4;
voiu mîntui  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  3, 18; 22, 4;
[6]  3, 18;

mîntuinţă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Erlösung, Errettung, Heil“: „délivrance, salut“
mîntuinţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[5]  22, 3;

mîntuire : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Erlösung, Errettung, Heil“: „délivrance, salut“
al mîntuirei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[5]  21, 46;
mîntuire  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  11, 13; 19, 5;
[3]  11, 13; 19, 5;
[2]  11, 13; 19, 5;
[4]  10, 11; 15, 14; 19, 2; 23, 10; 23, 12;
[5]  10, 11; 15, 14; 23, 10; 23, 12;
[6]  23, 10; 23, 12;
mîntuirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 1; 11, 9; 14, 45;
[3]  2, 1; 11, 9;
[2]  2, 1; 11, 9; 14, 45;
[4]  23, 5;
[5]  19, 2; 23, 5; 21, 50;
[6]  23, 5;
mîntuirei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  22, 36; 22, 47;
[5]  22, 3; 22, 36; 22, 47;
[6]  22, 3; 22, 3; 22, 36;
mîntuirele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  22, 51;
mîntuirii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  22, 3; 22, 3;
mîntuirile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[5]  22, 51;

mîntuitor : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Erlöser“: „sauveur“
mîntuitor  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  10, 19;
mîntuitoriu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 19;
mîntuitoriul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  22, 2; 22, 3;

moabitean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „aus Moab“: „de Moab“
moaviteanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  23, 20;
moavitênii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[6]  8, 2;

moarte : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Tod“: „mort“
a morţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[2]  15, 34; 20, 31;
[5]  22, 6;
al morţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[5]  12, 5;
moarte  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  5, 6; 5, 11; 14, 39; 14, 44; 14, 45; 20, 3; 20, 15; 22, 16;
[3]  5, 6; 5, 11; 14, 39; 14, 42; 14, 44; 15, 32; 20, 3; 20, 31; 22, 16;
[2]  5, 6; 5, 11; 14, 39; 14, 44; 14, 45; 20, 3; 20, 15; 22, 16;
[4]  1, 25; 12, 5; 12, 14; 14, 14; 15, 21; 19, 28; 22, 5; 22, 6; 24, 13; 24, 15;
[5]  1, 25; 12, 14; 14, 14; 15, 21; 19, 28; 22, 5; 24, 13; 24, 15;
[6]  1, 25; 12, 5; 15, 21; 18, 33; 19, 5; 19, 28; 24, 13; 24, 15;
moartea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  15, 32;
[2]  15, 32;
[4]  1, 23; 3, 34; 18, 33; 21, 1; 24, 14;
[5]  1, 23; 3, 34; 18, 33; 21, 1; 24, 14;
[6]  1, 23; 3, 34; 6, 23; 20, 3; 24, 14;
morţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 11; 15, 34; 20, 31;
[3]  1, 11; 15, 34; 26, 10; 26, 16;
[2]  1, 11;
[4]  20, 3; 22, 6;
[5]  20, 3; 22, 6;
[6]  22, 5; 22, 6;

moară : (1551-1553 ES) : s. f.: „Mühle“: „moulin“
moară  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  11, 21; 11, 22;
[5]  11, 21; 11, 22;

molcomiş : (1581 CORESI EV.) : adv.: „insgeheim, heimlich, verstohlen“: „en cachette“
mîlcomiş  adv. de mod poz. 
[2]  24, 6;

mormînt : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Grab, Gruft“: „tombeau, tombe“
a mormîntului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[2]  19, 13;
mormîntul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  10, 2;
[4]  2, 31; 4, 12; 17, 23; 21, 14;
[6]  2, 32; 4, 12; 17, 23; 19, 37; 21, 14;
mormîntului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[6]  3, 32;
mormînturile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  10, 2;

mort : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „Verstorbener“: „défunt“
cei morţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  31, 8;
[2]  31, 8;
[4]  1, 19;
[5]  1, 19;
celor morţi  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[3]  31, 8;
mort  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  14, 2;
[6]  14, 2;
mort  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  24, 15;
[3]  24, 15; 31, 8;
[2]  24, 15;
[4]  16, 9; 20, 12;
[6]  2, 23; 9, 8; 16, 9; 20, 12;
mortu  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  9, 8;
[5]  9, 8;
mortu  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  16, 9; 20, 12;
mortu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  14, 2;
morţi  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  19, 6;
[5]  19, 6;
[6]  1, 4; 2, 30;

moş : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Vater“: „père“
moşu  subst. comun masc. sg. gen./dat. neacc. 
[6]  9, 7;

moşie : (1548 DERS) : s. f.: „Erbgut“: „1. patrimoine, 2. terre, propriété“
moşia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  21, 3;
moşiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  9, 21;
[3]  9, 21; 10, 1;
[2]  9, 21;
[6]  20, 19;
moşiile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  9, 21;
[3]  9, 21;
[2]  9, 21;

moşnean : (1617 BGL) : s. m.: „Erbe“: „héritier“
moşneanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  14, 7;

moştean : (1537 BGL) : s. m.: „Erbe“: „héritier“
moştean  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  14, 7;
moşteanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  14, 7;

moşteni : (1561 CORESI EV.) : v. IV: „(be)erben“: „hériter“
moşteni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  7, 1;
moştenind  verb gerunziu 
[1]  2, 7;

moştenire : (1652 ÎNDR.) : s. f.: „Erbschaft, Erbe“: „héritage“
moştenire  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  20, 1;
moştenirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  10, 1; 26, 19;
[3]  26, 19;
[4]  14, 7; 14, 16; 20, 19; 21, 3;

moştina : (1665-1672 Ms. 4389) : v. I: „(be)erben“: „hériter“
să moştinêze  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  2, 7;

moştinare : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Erbschaft, Erbe“: „héritage“
moştinarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  14, 16;

moştnean : (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „Erbe“: „héritier“
moştneanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[5]  14, 7;

moştneni : (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „(be)erben“: „hériter“
moştneni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[5]  7, 1;
moştnenind  verb gerunziu 
[1]  1, 6;

moştnenire : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Erbschaft, Erbe“: „héritage“
moştnenire  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  20, 1;
moştnenirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  10, 1; 26, 19;
[5]  14, 7; 14, 16; 20, 19; 21, 3;

mozaviri : (1642 BRV) : v. IV: „verleumden, diffamieren“: „médire de, calomnier“
au mozavirit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[6]  19, 27;

muia : (1683-1686 Ms. 45) : v. I: „schwach werden“: „faiblir“
să muiară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[5]  4, 1;

muiere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Frau“: „femme“
muiêrea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.   (117x)
muiêre  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.   (70x)
muieri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 2; 15, 33; 15, 33; 21, 4; 25, 43; 30, 2;
[3]  1, 2; 15, 33; 15, 33; 21, 4; 21, 5; 25, 43;
[2]  1, 2; 15, 33; 15, 33; 15, 33; 21, 4; 21, 5; 25, 43; 30, 2;
[4]  5, 13; 15, 16; 20, 3;
[5]  5, 13; 15, 16; 20, 3;
[6]  5, 13; 15, 16; 20, 3;
muierii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  25, 2; 25, 14;
[3]  1, 4; 25, 14;
[2]  25, 2; 25, 14;
[5]  3, 5;
muierile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  2, 22; 4, 20; 18, 7; 27, 3; 30, 3; 30, 5; 30, 18;
[3]  2, 22; 4, 20; 18, 7; 21, 11; 27, 3; 29, 5; 30, 2; 30, 3; 30, 5; 30, 18;
[2]  2, 22; 4, 20; 18, 7; 27, 3; 30, 3; 30, 5; 30, 18;
[4]  2, 2; 12, 8; 12, 11; 12, 11;
[5]  2, 2; 12, 8; 12, 11; 12, 11;
[6]  2, 2; 12, 8; 12, 11;
muierilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[4]  1, 26;
[5]  1, 26;
[6]  6, 19; 19, 5;
o muiêre  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  1, 15; 28, 7;
[4]  14, 2;
[5]  14, 2;
[6]  11, 21; 11, 22; 14, 2; 14, 5;
unii muieri  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  3, 8;
[5]  3, 8;

muieresc : (XVI sec. CV2) : adj.: „weiblich, frauenhaft“: „féminin“
muierească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  1, 26;
muierească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 3; 22, 19;

mult : (XVI sec. PS. H.) : adj./adv.: „viel“: „maint, nombreux, beaucoup“
cea multă  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 5;
[2]  2, 5;
foarte multă  adj. calificativ gradul superlativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  8, 8; 12, 30;
mai mult  adv. de mod comparativ 
[1]  1, 5; 9, 7;
[3]  2, 29; 18, 29; 26, 21;
[4]  1, 26; 19, 7; 19, 42; 20, 6;
[5]  1, 26;
[6]  1, 26; 12, 8; 16, 11; 18, 8; 22, 18;
mai mult  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  19, 42;
[6]  19, 42;
mai multă  adj. calificativ gradul comparativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 5;
mai multu  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
mai mulţi  adj. calificativ gradul comparativ masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 31;
[3]  14, 31;
[2]  14, 31; 30, 9;
[4]  18, 8;
[5]  18, 8;
mult  adv. de mod gradul pozitiv 
[3]  22, 15;
[4]  24, 16;
mult  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  13, 5; 25, 36;
[4]  13, 34; 15, 12;
[6]  11, 22;
mult  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  23, 20;
multă  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  26, 13;
[3]  2, 5; 26, 13;
[2]  26, 13;
[4]  3, 1;
[6]  3, 1; 14, 2; 14, 5; 15, 12; 18, 29;
multă foarte  adj. calificativ gradul superlativ fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  8, 8;
[5]  8, 8;
multe  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  22, 17;
multe  adj. calificativ gradul pozitiv neutru pl. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 20;
multe  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 39; 29, 3;
[4]  3, 22; 14, 2; 22, 17;
[5]  3, 22; 14, 2; 22, 17;
[6]  3, 22; 12, 2; 24, 14;
multe foarte  adj. calificativ gradul superlativ fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  26, 21;
[4]  12, 2; 12, 30; 24, 14;
[5]  12, 2; 12, 30; 24, 14;
multelor  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  1, 16;
multu  adv. de mod pozitiv 
[5]  24, 16;
multu  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  23, 20;
multu  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  13, 34; 15, 12;
multu  adv. de mod gradul pozitiv 
[5]  24, 16;
multu foarte  adv. de mod superlativ 
[2]  26, 21;
mulţi  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 6;
[3]  14, 6;
[2]  14, 6;
[5]  1, 4;
[6]  1, 4; 11, 17; 11, 24;

mulţime : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Menge“: „foule, multitude“
mulţime  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 5;
[2]  13, 5;
[4]  17, 11; 23, 7;
[5]  17, 11; 23, 7;
[6]  13, 34; 15, 12; 17, 11; 18, 29; 23, 7;
mulţimea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 16; 1, 16;
[3]  1, 16; 1, 16;
[2]  1, 16; 1, 16;
[4]  18, 29;
[5]  18, 29;

mumă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Mutter“: „mère“
muma  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  17, 25; 20, 19;
mumă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 33; 20, 30; 22, 3;
mume  subst. comun fem. sg. gen./dat. neacc. 
[3]  20, 30;

muncă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Qual“: „peine“
a muncii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[2]  6, 4; 6, 8; 6, 17;
al muncii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  6, 3; 6, 4;
[2]  6, 3;
muncă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  6, 8;
muncii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  6, 17;

munte : (1443 DERS) : s. m.: „Berg“: „mont(agne)“
a munte  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[3]  23, 26;
a muntelui  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  23, 26;
[2]  23, 26;
[4]  13, 34;
[5]  13, 34;
munte  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 3; 17, 3; 23, 14; 23, 26;
[3]  17, 3;
[2]  17, 3; 17, 3; 23, 14; 23, 26;
[4]  21, 9;
[5]  21, 9;
[6]  21, 9;
muntele  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 1; 1, 1; 9, 3; 9, 4; 10, 2; 13, 2; 14, 23; 23, 14; 23, 15; 26, 3; 31, 1;
[3]  1, 1; 1, 1; 9, 4; 14, 23; 23, 14; 23, 14; 24, 3; 31, 1; 31, 8;
[2]  1, 1; 1, 1; 9, 4; 10, 2; 13, 2; 14, 22; 14, 23; 23, 14; 23, 15; 26, 3; 31, 1;
[4]  1, 6; 20, 21;
[5]  1, 6; 20, 21;
[6]  1, 6; 20, 21;
muntelui  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  25, 20;
[3]  25, 20;
[2]  25, 20;
[4]  13, 34; 15, 30; 16, 13;
[5]  13, 34; 15, 30; 16, 13;
[6]  13, 34; 13, 34; 15, 32; 16, 13;
munţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  26, 20;
[3]  13, 6; 26, 20;
[2]  26, 20;
[4]  17, 9;
[5]  17, 9;
munţii  subst. comun masc. pl. voc. acc. 
[4]  1, 21;
[5]  1, 21;
[6]  1, 21;
munţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  31, 8;
[3]  14, 22;
[2]  31, 8;
munţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[6]  22, 8;
un munte  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  17, 9;
unui munte  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[3]  26, 13;

muri : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „sterben“: „mourir“
au murit  verb indicativ perfect compus 3 sg.   (69x)
au murit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  4, 11; 4, 16; 4, 19; 5, 12; 31, 6; 31, 7;
[3]  4, 19; 5, 12;
[2]  4, 11; 4, 16; 4, 19; 5, 12; 31, 7;
[4]  1, 4; 1, 4; 1, 5; 4, 10; 12, 23; 13, 33; 17, 23; 24, 15;
[5]  1, 4; 1, 4; 1, 5; 4, 10; 13, 33; 17, 23; 24, 15;
[6]  1, 4; 1, 5; 1, 19; 4, 10;
moare  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  4, 20; 20, 32;
[2]  4, 20; 20, 32;
[5]  2, 23;
moriu  verb indicativ prezent 1 sg. 
[1]  14, 43;
[2]  14, 43;
muri  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  4, 17; 25, 1; 25, 37; 25, 38;
[3]  4, 17; 25, 1; 25, 38; 31, 5;
[2]  4, 17; 25, 1; 25, 37; 25, 38;
[4]  1, 1; 1, 15; 2, 23; 2, 23; 3, 27; 6, 7; 10, 1; 10, 18; 11, 17; 12, 18;
[5]  1, 1; 1, 15; 2, 23; 3, 27; 6, 7; 10, 1; 10, 18; 11, 17; 12, 18;
[6]  1, 1; 2, 23; 3, 27; 6, 7; 10, 1; 10, 18; 12, 18; 12, 21; 17, 23; 20, 10;
muri  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  31, 6;
[2]  31, 6;
muriia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  4, 20;
muriră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  21, 9; 24, 15;
murit-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  12, 19;
[5]  12, 19;
[6]  12, 19;
să moară  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  14, 42;
[3]  11, 13; 14, 39; 14, 42; 20, 32; 26, 10;
[2]  14, 42;
[6]  11, 15; 13, 28;
să mor  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[5]  18, 36;
să murim  verb conjunctiv prezent 1 pl. 
[3]  12, 19;
va muri  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  14, 39; 14, 45; 19, 6; 26, 10;
[3]  19, 6;
[2]  11, 13; 14, 39; 14, 45; 19, 6; 26, 10;
[4]  3, 34; 11, 15; 12, 14;
[5]  3, 34; 11, 15; 12, 14;
[6]  12, 14;
va fi murit  verb viitor 2 indicativ 3 sg. 
[6]  3, 34;
va să moară  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  14, 45;
vei muri  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  14, 44; 20, 2; 22, 16;
[2]  14, 44; 20, 2; 22, 16;
[4]  12, 13; 19, 23; 11, 12;
[5]  19, 23;
[6]  12, 13; 19, 23;
vei să mori  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  14, 44; 22, 16;
voi muri  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  20, 15;
[2]  20, 15;
[5]  19, 37;
voiu muri  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  20, 15;
[4]  19, 37;
vom muri  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[1]  12, 19;
[2]  12, 19;
[4]  14, 14; 18, 3;
[5]  14, 14; 18, 3;
vom să murim  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[6]  14, 14;
vor muri  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  2, 34;
[3]  2, 34;
[2]  2, 34;

muscă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Fliege“: „mouche“
muşte  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  6, 4;

mustaţă : (1568 DERS) : s. f.: „Schnurrbart“: „moustache“
mustaţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  19, 24;
[5]  19, 24;

mustra : (1581 PRL) : v. I: „tadeln, schelten“: „blâmer, gronder, réprimander“
mustra  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  1, 6;
voi mustra  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  7, 14;
voiu mustra  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  7, 14;
[6]  7, 14;

muta : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „umziehen, umsiedeln, versetzen, verrücken“: „déménager, émigrer, transférer, changer de lieu“
au mutat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  12, 13;
[5]  12, 13;
mută  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  20, 13;
mută-se  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  22, 8;
mute-să  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  5, 8;
mute-se  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  5, 8;
să mută  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  5, 8; 5, 9;
[2]  5, 8; 5, 9;