pace
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Frieden“: „paix“
a păcii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[2]
30, 21;
ale păcii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[4]
8, 10;
[5]
8, 10;
pace
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
(93x)
pahar
: (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Becher, Kelch“: „gobelet, coupe“
păharul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[4]
12, 3;
[5]
12, 3;
[6]
12, 3;
palmă
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Hand(fläche)“: „paume“
palmă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
17, 4;
[3]
17, 4;
[2]
17, 4;
palmele
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[3]
5, 4;
[2]
5, 4;
parte
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Teil, Anteil“: „part, partie“
o parte
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
9, 27;
23, 26;
23, 26;
[2]
9, 27;
23, 26;
23, 26;
[4]
23, 11;
[5]
23, 11;
parte
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
1, 5;
14, 16;
[3]
1, 5;
14, 1;
14, 4;
14, 14;
14, 40;
14, 40;
15, 3;
22, 19;
26, 13;
30, 10;
31, 7;
[2]
1, 5;
14, 16;
14, 47;
[4]
13, 34;
18, 2;
20, 1;
[5]
13, 34;
18, 2;
20, 1;
[6]
2, 13;
2, 13;
2, 23;
10, 16;
15, 2;
17, 20;
17, 21;
18, 2;
18, 2;
18, 2;
20, 1;
23, 18;
partea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
6, 8;
9, 23;
30, 24;
30, 24;
[3]
6, 8;
9, 23;
14, 25;
30, 24;
30, 24;
[2]
6, 8;
9, 23;
30, 24;
30, 24;
[4]
2, 16;
14, 30;
14, 30;
14, 30;
14, 31;
[5]
1, 15;
14, 30;
14, 30;
14, 30;
14, 31;
[6]
8, 4;
11, 16;
14, 31;
părţi
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
1, 4;
11, 11;
[3]
1, 4;
[2]
1, 4;
11, 11;
[4]
24, 3;
[5]
24, 3;
părţile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[1]
30, 14;
[2]
30, 14;
[4]
24, 14;
[5]
24, 14;
[6]
24, 14;
pas
: (1521 DERS) : s. m.: „Schritt“: „pas“
paşi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[6]
6, 13;
pasăre
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Vogel“: „oiseau“
pasările
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[4]
21, 10;
[5]
21, 10;
[6]
21, 10;
pasărilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[1]
17, 44;
17, 46;
[3]
17, 44;
17, 46;
[2]
17, 44;
17, 46;
paşte
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „weiden, grasen“: „paître, pâturer“
paşte
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
16, 11;
[2]
16, 11;
păscînd
verb gerunziu
[1]
17, 15;
17, 34;
21, 7;
25, 16;
[3]
25, 16;
[2]
17, 34;
21, 7;
25, 16;
păscîndu
verb gerunziu
[2]
17, 15;
păşteam
verb indicativ imperfect 1 sg.
[3]
17, 34;
să pască
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
17, 15;
[4]
7, 7;
[5]
7, 7;
[6]
7, 7;
vei paşte
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[4]
5, 2;
[5]
5, 2;
[6]
5, 2;
pat
: (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „1. Bett, 2. Tragsessel“: „1. lit, 2. palanquin“
pat
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
19, 13;
19, 15;
19, 16;
[3]
19, 13;
19, 15;
19, 16;
28, 23;
[2]
19, 13;
19, 15;
19, 16;
[6]
4, 7;
patul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[4]
4, 7;
4, 11;
[5]
4, 7;
4, 11;
[6]
3, 32;
4, 5;
4, 11;
13, 5;
patului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[4]
3, 32;
[5]
3, 32;
patru
: (XVI sec. PS. H.) : num.: „vier“: „quatre“
a patra
num. ord. fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
9, 8;
[3]
9, 8;
[2]
9, 8;
al patrulea
num. ord. masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
3, 4;
[5]
3, 4;
[6]
3, 4;
cîtepatru
num. colectiv masc. nom/ac.
[6]
21, 22;
patru
num.card.
[4]
21, 22;
pavăză
: (1578 DERS) : s. f.: „Schild“: „buclier“
pavăza
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
17, 41;
17, 45;
[6]
1, 21;
pavăză
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
17, 6;
17, 45;
21, 8;
pavăţa
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[2]
17, 41;
[4]
1, 21;
1, 21;
[5]
1, 21;
1, 21;
pavăţă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
17, 6;
[2]
17, 6;
17, 45;
pază
: (1560 BRATU) : s. f.: „Aufsicht, Wache“: „surveillance, garde“
pază
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[4]
20, 3;
[5]
20, 3;
[6]
20, 3;
20, 3;
păzi
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[4]
8, 13;
[5]
8, 13;
paznic
: (1560 DERS) : s. m.: „Hüter, Wächter“: „surveillant, gardien“
paznic
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
17, 20;
[3]
17, 20;
28, 2;
[2]
17, 20;
paznici
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[6]
8, 6;
8, 13;
paznicul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[6]
23, 3;
păcat
: (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Sünde“: „péché“
păcat
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
24, 14;
[3]
2, 17;
2, 24;
14, 38;
[2]
24, 14;
păcate
subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc.
[3]
12, 19;
păcatul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
2, 17;
14, 38;
15, 23;
[3]
15, 23;
15, 23;
15, 23;
15, 23;
15, 25;
24, 14;
[2]
2, 17;
14, 38;
15, 23;
[4]
12, 13;
[5]
12, 13;
23, 16;
[6]
12, 13;
păcătui
: (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „sündigen“: „pécher“
păcătuieşti
verb indicativ prezent 2 sg.
[1]
19, 5;
[2]
19, 5;
să păcătuiască
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
19, 4;
[2]
19, 4;
păcurăresc
: (cca 1650 ANON. CAR.) : adj.: „hirtlich“: „pastoral“
păcurărească
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
17, 40;
păgîn
: (1496 IORGA S. D.) : adj.: „heidnisch“: „paďen“
păgîn
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
30, 22;
păgîni
adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
2, 12;
10, 27;
păgînătate
: (1625 SLLF) : s. f.: „Gottlosigkeit“: „pratique immorale“
păgînătate
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
24, 12;
[2]
24, 12;
păgînesc
: (1581 CORESI EV.) : adj.: sündhaft“: „pécheur“
păgînească
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
24, 12;
păgîni
: (1650 ANON. CAR.) : v. IV: „abtrrünig werden“: „renier“
am păgînit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[4]
22, 22;
[5]
22, 22;
[6]
22, 22;
pămînt
: (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Erde, Land“: „terre, pays“
a pămîntul
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[1]
30, 16;
[2]
30, 16;
[4]
18, 8;
[5]
18, 8;
pămînt
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
(101x)
pămîntu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
1, 6;
[2]
2, 5;
3, 19;
4, 12;
5, 3;
5, 4;
7, 6;
14, 32;
14, 45;
17, 49;
20, 31;
23, 23;
23, 27;
24, 9;
25, 23;
25, 41;
26, 7;
26, 8;
26, 20;
28, 3;
28, 9;
28, 13;
28, 14;
28, 14;
28, 20;
28, 23;
[5]
1, 2;
1, 2;
2, 22;
4, 11;
7, 9;
7, 23;
8, 2;
12, 16;
12, 17;
12, 20;
13, 31;
14, 4;
14, 11;
14, 14;
14, 22;
14, 33;
15, 4;
15, 32;
17, 12;
18, 11;
18, 28;
19, 9;
20, 10;
23, 4;
24, 20;
pămîntul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
(105x)
pămîntului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[1]
1, 21;
2, 9;
2, 10;
3, 21;
17, 44;
17, 46;
20, 15;
21, 11;
[3]
1, 21;
2, 9;
2, 10;
17, 44;
17, 46;
20, 15;
21, 11;
[2]
1, 21;
2, 9;
2, 10;
3, 21;
17, 44;
17, 46;
20, 15;
21, 11;
4, 5;
[4]
14, 7;
18, 9;
21, 14;
22, 43;
24, 25;
[5]
14, 7;
18, 9;
21, 14;
22, 43;
[6]
11, 11;
14, 7;
21, 10;
păpuşă
: (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Bündel“: „botte, gerbe“
păpuş
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
25, 18;
[4]
16, 1;
păpuşă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
30, 12;
păpuşi
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[3]
25, 18;
[2]
25, 18;
[5]
16, 1;
păpuşile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[4]
16, 2;
[5]
16, 2;
păr
: (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Haar“: „cheveu(x)“
păr
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
14, 45;
[2]
14, 45;
19, 16;
[6]
14, 11;
părul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
14, 11;
14, 26;
[5]
14, 11;
14, 26;
[6]
14, 26;
14, 26;
18, 9;
părului
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[1]
19, 13;
19, 16;
un păr
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
14, 45;
părea
: (XVI sec. PS. H.) : v. II: „scheinen, erscheinen“: „paraître“
au părut
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[3]
19, 5;
pare
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
15, 10;
19, 4;
părea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[3]
15, 34;
20, 34;
se pare
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
1, 23;
[6]
18, 4;
se părea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[3]
1, 13;
părinte
: (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „1. Vater, 2. pl. Eltern“: „1. père, 2. pl. parents“
părintelui
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[1]
18, 18;
[2]
18, 18;
părinţii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
10, 18;
12, 6;
12, 7;
12, 8;
12, 8;
[3]
12, 6;
12, 8;
12, 8;
[2]
10, 18;
12, 6;
12, 7;
12, 8;
12, 8;
9, 18;
[4]
7, 12;
[5]
7, 12;
[6]
7, 12;
părinţilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[3]
12, 7;
părtaş
: (1564 CORESI CAZ.) : s. m.: „Komplize“: „complice“
părtaş
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
20, 30;
[2]
20, 30;
părăsi
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. verlassen, 2. von etw. ablassen, absehen“: „1. quitter, 2. renoncer“
am părăsit
verb indicativ perfect compus 1 pl.
[3]
12, 10;
au părăsit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
23, 13;
[2]
23, 13;
să părăsescu
verb conjunctiv prezent 1 sg.
[1]
12, 23;
[2]
12, 23;
să va părăsi
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
27, 1;
[2]
27, 1;
va părăsi
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[3]
12, 22;
vom părăsi
verb viitor 1 indicativ 1 pl.
[5]
17, 12;
păsa
: (XVI sec. CV2) : v. I: „gehen“: „aller“
pasă
verb imp. 2 sg.
(75x)
păsaţ
verb imp. 2 pl.
[1]
29, 10;
29, 10;
păsaţi
verb imp. 2 pl.
[1]
23, 22;
25, 5;
[3]
23, 22;
25, 5;
25, 19;
29, 10;
[2]
23, 22;
25, 5;
29, 10;
29, 10;
[4]
14, 30;
[5]
14, 30;
[6]
14, 30;
păscător
: (1665-1672 Ms. 4389) : adj.: „Weidener“: „qui paît, qui pâture“
păscătoare
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
28, 24;
[2]
28, 24;
păscător
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
28, 24;
păstor
: (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Hirte“: „berger“
păstorii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
25, 7;
[3]
21, 7;
22, 9;
25, 7;
[2]
25, 7;
păstoriul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
24, 17;
[5]
24, 17;
[6]
24, 17;
păstoresc
: (1683-1686 Ms. 45) : adj.: „hirtlich “: „de berger“
păstorească
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
17, 40;
[2]
17, 40;
păstori
: (XVI sec. CV2) : v. IV: „(Vieh, Schafe) hüten“: „garder“
păstorêşte
verb indicativ prezent 3 sg.
[1]
16, 11;
păşi
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „schreiten“: „franchir“
păşesc
verb indicativ prezent 3 pl.
[1]
5, 5;
păşescu
verb indicativ prezent 3 pl.
[2]
5, 5;
păşind
verb gerunziu
[1]
5, 5;
păşindu
verb gerunziu
[2]
5, 5;
păşune
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Weide“: „pâturage“
păşune
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[6]
23, 4;
păşunea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
7, 8;
păzi
: (1551-1553 ES) : v. IV: „1. bewahren, 2. achtgeben“: „1. garder, protéger, 2. veiller“
a păzi
verb infinitiv prezent
[1]
18, 29;
[2]
18, 29;
ai păzit
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[1]
13, 13;
13, 14;
[3]
13, 13;
13, 14;
am păzit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[1]
25, 21;
[3]
25, 21;
[2]
25, 21;
[4]
22, 22;
[5]
22, 22;
[6]
22, 22;
au păzit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
30, 23;
[3]
15, 10;
30, 23;
[2]
30, 23;
[4]
20, 10;
[5]
20, 10;
fu păzind
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
11, 16;
[5]
11, 16;
mă voi păzi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
22, 24;
mă voiu păzi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
22, 24;
[6]
22, 24;
păzăşti
verb indicativ prezent 2 sg.
[1]
26, 15;
păzêşte
verb imp. 2 sg.
[2]
20, 38;
păzêşte-te
verb imp. 2 sg.
[1]
19, 2;
[2]
19, 2;
păzeşti
verb indicativ prezent 2 sg.
[3]
26, 15;
[2]
26, 15;
păzi
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
1, 12;
[2]
1, 12;
28, 24;
[6]
20, 10;
păziţi
verb indicativ prezent 2 pl.
[1]
26, 16;
[3]
26, 16;
[2]
26, 16;
păzi-vei
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[4]
22, 44;
să păzască
verb conjunctiv prezent 3 pl.
[2]
29, 11;
[5]
16, 21;
20, 3;
să păzască
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
7, 1;
19, 11;
[2]
7, 1;
19, 11;
[5]
15, 16;
să păzească
verb conjunctiv prezent 3 pl.
[1]
29, 11;
[3]
29, 11;
[4]
15, 16;
16, 21;
20, 3;
[6]
15, 16;
16, 21;
20, 3;
să păziţi
verb conjunctiv prezent 2 pl.
[3]
30, 23;
[6]
13, 28;
18, 5;
18, 12;
se păzesc
verb indicativ prezent 3 pl.
[3]
21, 4;
te păzêşte
verb imp. 2 sg.
[3]
19, 2;
te vei păzi
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[3]
22, 23;
vor fi păzite
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[1]
21, 4;
[2]
21, 4;
păzit
: (1665-1672 Ms. 4389) : adj.: „bewacht, behütet“: „gardé, protegé“
păzită
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[6]
23, 5;
păzitor
: (1481 DERS) : s. m.: „1. Beschützer, 2. Wächter“: „1. protecteur, 2. gardien“
pădzitor
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[5]
22, 3;
păzitorii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
28, 2;
[2]
28, 2;
păzitoriu
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[4]
22, 3;
păzitoriul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
22, 47;
22, 47;
[5]
22, 47;
22, 47;
[6]
22, 3;
pe
: (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. auf, 2. über, 3. durch, 4. um, gegen, für“: „1. /2. sur, 3. par, 4. pour, contre“
pe
prep.
[1]
9, 16;
29, 2;
[3]
4, 4;
24, 15;
26, 18;
[4]
7, 9;
19, 11;
20, 16;
[5]
20, 3;
[6]
16, 21;
pre
prep.
(2649x)
pedestraş
: (1600 DIR) : s. m.: „Infanterist“: „fantassin“
pedestraşi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
15, 4;
[3]
15, 4;
[6]
8, 4;
pedestrişi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[2]
15, 4;
pedestrime
: (1640 URECHE) : s. f.: „Infanterie“: „infanterie“
pedestrime
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[6]
10, 6;
pedestru
: (XVI sec. CV2) : s. m./adj.: „Fußgänger-“: „piéton“
pedestri
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
4, 10;
[3]
4, 10;
[2]
4, 10;
[4]
10, 6;
15, 17;
15, 18;
[5]
10, 6;
15, 17;
15, 18;
pedestri
adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc.
[4]
8, 4;
[5]
8, 4;
[6]
15, 16;
15, 17;
15, 18;
peletian
: (1665-l672 Ms. 4389) : s. m.: „Peletian“: „Peletien“
felethei
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[6]
20, 7;
felethi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[5]
20, 7;
ferethei
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[6]
20, 23;
filethi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[5]
20, 23;
ofelethi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[5]
15, 18;
ofilthul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[6]
15, 18;
oheleth
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[6]
8, 18;
othet
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[6]
8, 18;
pentru
: (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. für, 2. wegen, ... halber“: „1. pour, 2. à cause de“
pentru
prep.
(494x)
pereche
: (1588 DIR) : s. f.: „Paar“: „paire“
o părêche
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[5]
16, 1;
[6]
16, 1;
perete
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. m.: „Wand“: „mur“
părête
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
18, 11;
19, 10;
20, 25;
25, 22;
25, 34;
[3]
18, 11;
19, 10;
20, 25;
25, 22;
25, 34;
[2]
18, 11;
19, 10;
20, 25;
25, 22;
25, 34;
părêtele
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
31, 10;
un părête
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
25, 16;
peste
: (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. über, 2. während“: „1. sur, au dessus de, 2. durant, pendant“
peste
prep.
[4]
6, 2;
8, 18;
8, 18;
19, 35;
preste
prep.
(474x)
petrece
: (XVI sec. CV2) : v. III: „1. durchführen, durchziehen, 2. begleiten, 3. sich belustigen“: „1. traverser, 2. accompagner, 3. se divertir“
am petrecut
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[1]
12, 2;
[2]
12, 2;
[4]
7, 7;
[5]
7, 7;
au petrecut
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[2]
9, 4;
9, 4;
9, 4;
9, 4;
au petrecut
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[2]
30, 31;
[4]
12, 31;
[5]
12, 31;
20, 14;
să petreacă
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[2]
6, 20;
[4]
19, 31;
[5]
19, 31;
se va petrêce
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[3]
2, 30;
petreci
verb imp. 2 sg.
[4]
24, 2;
petreci
verb indicativ prezent 2 sg.
[5]
24, 10;
va petrêce
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[1]
2, 30;
[2]
2, 30;
va petrêce
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
2, 35;
[2]
2, 35;
peşteră
: (1532 DERS) : s. f.: „Höhle“: „grotte“
peştera
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
22, 1;
[3]
22, 1;
[4]
23, 13;
[6]
23, 13;
peşteră
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
24, 4;
24, 4;
24, 8;
24, 9;
24, 11;
[3]
24, 4;
24, 8;
24, 9;
24, 11;
peştere
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[2]
24, 4;
24, 4;
24, 8;
24, 9;
24, 11;
peşterea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[2]
22, 1;
[5]
23, 13;
peşteri
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
13, 6;
[3]
13, 6;
24, 4;
[2]
13, 6;
piatră
: (1408 BGL) : s. f.: „Stein“: „pierre“
a pietri
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[2]
14, 4;
14, 4;
a pietriei
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
14, 4;
a pietrii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
14, 4;
o piatră
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
7, 12;
17, 49;
25, 37;
[2]
7, 12;
17, 49;
25, 37;
o piiatră
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
6, 14;
14, 5;
14, 33;
17, 49;
25, 37;
piatra
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
6, 15;
6, 18;
7, 12;
17, 50;
23, 25;
[3]
6, 18;
[2]
6, 15;
6, 18;
17, 49;
17, 50;
23, 25;
23, 27;
[4]
20, 8;
22, 2;
[5]
20, 8;
22, 2;
piatră
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
6, 14;
14, 33;
14, 34;
17, 49;
17, 49;
[3]
6, 15;
[2]
6, 14;
14, 33;
14, 34;
17, 49;
[4]
5, 11;
11, 21;
11, 22;
12, 30;
17, 13;
21, 10;
10, 20;
[5]
12, 30;
17, 13;
21, 10;
[6]
21, 10;
pietri
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
13, 6;
14, 14;
14, 14;
17, 40;
17, 43;
30, 6;
[3]
13, 6;
17, 40;
17, 43;
30, 6;
[2]
13, 6;
14, 14;
17, 40;
17, 43;
30, 6;
[4]
16, 6;
16, 13;
18, 17;
[5]
16, 6;
16, 13;
18, 17;
[6]
12, 30;
16, 6;
16, 13;
18, 17;
pietri
subst. comun fem. sg. gen./dat. neacc.
[3]
20, 19;
pietrile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[6]
12, 31;
piiatra
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
23, 25;
piiatră
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
14, 4;
14, 11;
14, 34;
[6]
5, 11;
17, 13;
pica
: (XVI sec. PS. H.) : v. I: „tropfen“: „goutter“
au picat
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[4]
21, 10;
[5]
21, 10;
picior
: (1410 DLRV) : s. n.: „Fuss“: „pied“
picioare
subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc.
[1]
28, 14;
[2]
28, 14;
[4]
4, 4;
9, 3;
[5]
4, 4;
9, 3;
[6]
2, 18;
9, 3;
picioarele
subst. comun neutru pl. nom./ac. acc.
[1]
14, 13;
25, 24;
25, 41;
[3]
25, 24;
25, 41;
[2]
14, 13;
25, 24;
25, 41;
[4]
2, 18;
3, 34;
4, 12;
9, 13;
11, 8;
15, 16;
19, 24;
22, 10;
22, 34;
22, 37;
[5]
2, 18;
3, 34;
4, 12;
9, 13;
11, 8;
15, 16;
19, 24;
22, 10;
22, 34;
22, 39;
[6]
3, 34;
4, 4;
4, 12;
9, 13;
11, 8;
19, 24;
21, 20;
21, 20;
22, 10;
22, 34;
22, 39;
picioarelor
subst. comun neutru pl. gen./dat. acc.
[1]
5, 4;
17, 6;
[3]
17, 6;
[2]
5, 4;
[4]
21, 20;
[5]
21, 20;
piciorul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
23, 22;
[2]
23, 22;
piciorului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[4]
14, 25;
[5]
14, 25;
piedică
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Hindernis“: „obstacle“
piêdecă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
18, 21;
[2]
18, 21;
pieire
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
peirea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
24, 25;
piele
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Haut, Fell“: „peau“
piêle
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
19, 13;
19, 16;
[2]
4, 8;
pieliţă
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Haut, Fell“: „peau“
peliţa
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[5]
19, 13;
peliţele
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[2]
17, 44;
[5]
5, 2;
19, 12;
peliţile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[4]
5, 2;
19, 12;
pielm
: (1683-1686 Ms. 45) : s. n.: „Weizenmehl“: „farine de blé“
pielmu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[5]
17, 28;
pielm
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[4]
17, 28;
pierde
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „verlieren“: „perdre“
au pierdut
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[1]
15, 9;
pierdute
verb participiu
[1]
9, 20;
[2]
9, 20;
pierdu
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
22, 19;
să piarză
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
15, 8;
să piêrdem
verb conjunctiv prezent 1 pl.
[4]
21, 5;
[5]
21, 5;
să piiarză
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
2, 25;
[6]
8, 2;
se pierdură
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[3]
9, 3;
va piêrde
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[6]
17, 8;
vei piêrde
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
24, 22;
[3]
24, 22;
voiu piêrde
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[3]
2, 31;
[4]
4, 11;
vom piêrde
verb viitor 1 indicativ 1 pl.
[6]
14, 7;
vor piêrde
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[6]
14, 11;
pieri
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „zugrunde gehen, umkommen“: „périr, mourir“
am peri
verb cond.-opt. prezent 1 pl.
[6]
18, 3;
au perit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[1]
9, 3;
[3]
4, 16;
31, 7;
au pierit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[2]
9, 3;
peri
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
14, 45;
[6]
11, 17;
periră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[3]
4, 2;
4, 11;
[4]
1, 27;
[5]
1, 27;
[6]
1, 27;
să fim perit
verb conjunctiv perfect 1 pl.
[6]
19, 6;
să piaie
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
26, 10;
vei peri
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[3]
20, 2;
vei să piei
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[3]
19, 11;
veţ peri
verb viitor 1 indicativ 2 pl.
[1]
12, 25;
veţi peri
verb viitor 1 indicativ 2 pl.
[3]
12, 25;
piericiune
: (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
periciunea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
24, 21;
pierire
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
perirea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
24, 15;
[5]
24, 15;
24, 21;
24, 25;
pierit
: (XVI sec. PS. H.) : adj.: „verstorben“: „mort“
perite
adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. gen./dat. acc.
[6]
2, 30;
pierzare
: (1581 CORESI EV.) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
pierzarea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
24, 21;
pietrar
: (1668-1670 HERODOT) : s. m.: „Maurer“: „maçon“
pietrari
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[5]
5, 11;
pildă
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Gleichnis, Beispiel“: „sentence, modèle“
pilda
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
24, 14;
[3]
24, 14;
[2]
24, 14;
pildă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
10, 12;
[2]
10, 12;
9, 12;
[4]
23, 3;
[5]
23, 3;
[6]
23, 3;
pilduire
: (1642 CAT. CALV.) : s. f.: „Gleichnis“: „sentence“
pilduire
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[6]
5, 8;
pipăire
: (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Stoss“: „coup“
pipăiri
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[5]
7, 14;
piratonean
: (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Piratoniter“: „de Piréatôn“
farathonitheanul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
22, 29;
farathonitul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[6]
23, 30;
farothoneanul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[5]
23, 29;
pişa
: (1620 MOXA) : v. I: „harnen“: „pisser, uriner“
pişind
verb gerunziu
[1]
25, 22;
[2]
25, 22;
25, 34;
pişindu
verb gerunziu
[1]
25, 34;
se pişă
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
25, 22;
se pişă
verb indicativ prezent 3 pl.
[3]
25, 34;
pizmaş
: (1581 CORESI EV.) : s. m./f.: „neidisch“: „envieux“
pizmaş
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
18, 29;
pizmaşa
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
1, 6;
pizmă
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Hass, Missgunst“: „haine, rancune“
pizmă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
24, 12;
pizmui
: (1577 CORESI PS.) : v. IV: „missgönen“: „envier“
pizmiră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[6]
21, 2;
pizmuind
verb gerunziu
[1]
18, 29;
pîine
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „1. Brot, 2. Feldfrucht“: „1. pain, 2. céréales“
o pîine
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
2, 36;
[2]
2, 36;
pîine
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
(75x)
pîinea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
25, 11;
[4]
12, 3;
[5]
12, 3;
[6]
12, 3;
pîinele
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[2]
21, 6;
[4]
16, 2;
[5]
16, 2;
pîini
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
17, 17;
21, 3;
21, 4;
21, 4;
25, 18;
[3]
1, 24;
10, 4;
17, 17;
21, 3;
21, 4;
21, 4;
25, 18;
[2]
1, 24;
10, 3;
10, 4;
16, 20;
17, 17;
21, 3;
21, 4;
21, 4;
21, 6;
25, 18;
[4]
9, 10;
12, 20;
16, 1;
17, 28;
[5]
9, 10;
9, 10;
16, 1;
[6]
16, 1;
pîinile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[1]
9, 7;
21, 6;
21, 6;
25, 11;
[2]
9, 7;
21, 6;
25, 11;
[6]
16, 2;
pîlc
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. n.: „Gruppe“: „groupe“
pîlcu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[5]
2, 25;
un pîlc
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[4]
2, 25;
[6]
2, 25;
pînă
: (XVI sec. PS. H.) : prep.: „bis, auch, noch“: „jusque, encore“
pănă
(140x)
pînă
(288x)
pîngări
: (1632 EUSTR. PRAV.) : v. IV: „besudeln, beflecken“: „tacher, profaner“
să pîngărescu
verb conjunctiv prezent 1 sg.
[1]
25, 33;
pîntece
: (1448 DERS) : s. n.: „Bauch, Leib“: „ventre“
pîntece
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
28, 3;
28, 7;
28, 7;
28, 8;
28, 9;
[2]
28, 3;
28, 7;
28, 7;
28, 8;
28, 9;
[4]
11, 5;
11, 5;
[5]
11, 5;
11, 5;
pîntecele
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
23, 3;
[3]
1, 5;
[4]
7, 12;
16, 11;
20, 10;
[6]
16, 11;
pîntecile
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[2]
23, 3;
[5]
7, 12;
16, 11;
20, 10;
pînticele
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[3]
1, 6;
pînzar
: (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „Weber“: „tisserand“
pîndzariului
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[2]
17, 7;
pînzariului
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[1]
17, 7;
pîrî
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „verklagen“: „dénoncer“
să pîrască
verb conjunctiv prezent 3 pl.
[3]
27, 11;
pîrîu
: (1337 DRĂGANU) : s. n.: „Bach“: „ruisseau“
părău
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[2]
15, 5;
părăul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[2]
30, 9;
30, 10;
30, 21;
părîu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[2]
17, 40;
pîraie
subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc.
[5]
22, 5;
pîraiele
subst. comun neutru pl. nom./ac. acc.
[4]
22, 5;
[6]
22, 5;
pîrău
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[4]
17, 13;
pîrîu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
15, 5;
17, 40;
[3]
17, 40;
[6]
2, 13;
17, 13;
pîrîul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
30, 9;
30, 21;
[3]
30, 9;
30, 10;
30, 21;
[4]
15, 23;
[5]
15, 23;
17, 13;
1, 12;
[6]
15, 23;
pîrîului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[1]
30, 10;
pîrjoli
: (1640 URECHE) : v. IV: „abbrennen“: „incendier“
se vor pîrjoli
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[6]
23, 7;
plaşcă
: (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Geschenk“: „cadeau“
plăşci
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[6]
19, 41;
plată
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Belohnung“: „récompense“
plată
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[6]
19, 36;
plăcea
: (1551-1553 ES) : v. II: „gefallen“: „plaire“
ară fi plăcut
verb cond.-opt. prezent 3 sg.
[6]
19, 6;
au plăcut
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[3]
15, 22;
[4]
3, 19;
[5]
3, 19;
[6]
3, 19;
fu plăcut
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[6]
17, 4;
plac
verb indicativ prezent 3 pl.
[3]
2, 35;
place
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
13, 14;
14, 36;
14, 40;
[5]
18, 26;
[6]
24, 22;
placi
verb indicativ prezent 2 sg.
[3]
29, 6;
[6]
15, 26;
plăcea-va
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[3]
18, 23;
plăcu
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
18, 5;
[3]
18, 5;
18, 20;
[2]
18, 5;
[4]
3, 36;
[5]
3, 36;
[6]
3, 36;
va plăcea
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[3]
2, 16;
11, 10;
[4]
18, 4;
[5]
18, 4;
[6]
19, 37;
plăti
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „bezahlen, vergelten“: „payer, récompenser“
să plătească
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
26, 23;
[6]
3, 39;
va plăti
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
24, 20;
[2]
24, 20;
[4]
12, 6;
[5]
12, 6;
voi plăti
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
15, 7;
voiu plăti
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
15, 7;
pleca
: (XVI sec. PS. H.) : v. I: „1. neigen, beugen, 2. weggehen“: „1. pencher, incliner, 2. partir;
au plecat
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[4]
19, 14;
[5]
19, 14;
pleacă
verb indicativ prezent 3 sg.
[1]
13, 18;
[2]
13, 18;
plecat-au
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[6]
22, 10;
plecă
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
22, 10;
[5]
22, 10;
[6]
19, 14;
plecîndu-se
verb gerunziu
[3]
24, 9;
să plecă
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
24, 9;
28, 14;
[2]
24, 9;
28, 14;
[4]
24, 20;
[5]
24, 20;
se plecară
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[6]
10, 19;
se plecă
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[6]
24, 20;
va pleca
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
14, 7;
[2]
14, 7;
[4]
17, 16;
plecat
: (XVI sec. PS. SCH.) : adj.: „weggegangen“: „parti“
plecat
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[6]
15, 31;
plămîn
: (1600 HC) : s. f.: „Lunge“: „poumon“
plemăne
subst. fem. sg. nom./ac. neacc.
[2]
19, 13;
plemănea
subst. fem. sg. nom./ac. acc.
[2]
19, 16;
plimba
: (XVI sec. CV2) : v. I: „spazieren“: „(se) promener“
se primbla
verb indicativ imperfect 3 sg.
[6]
11, 2;
plin
: (XVI sec. PS. H.) : adj.: „1. voll, gefüllt, 2. reich an“: „1. plein, rempli, 2. riche en“
cei plini
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
2, 5;
plin
adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc.
[6]
15, 32;
plină
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
14, 25;
[4]
23, 11;
[5]
23, 11;
[6]
23, 11;
plini
adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc.
[3]
2, 5;
plinii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[2]
2, 5;
plînge
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „(be)weinen, klagen“: „déplorer, plaindre, regretter“
a plînge
verb infinitiv prezent
[1]
30, 4;
[2]
30, 4;
am plîns
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[4]
12, 22;
am plînsu
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[5]
12, 22;
au plîns
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
1, 10;
6, 19;
20, 41;
28, 3;
[4]
11, 26;
13, 37;
18, 33;
au plîns
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[1]
30, 4;
[4]
13, 36;
au plînsu
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
4, 19;
[2]
1, 10;
4, 19;
6, 19;
20, 41;
28, 3;
[5]
11, 26;
13, 37;
18, 33;
au plînsu
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[2]
30, 4;
[4]
1, 12;
[5]
1, 12;
13, 36;
de plîns
verb supin
[3]
30, 4;
plîng
verb indicativ prezent 3 pl.
[3]
11, 5;
plînge
verb indicativ prezent 3 sg.
[1]
11, 5;
[2]
11, 5;
[4]
19, 1;
[5]
19, 1;
[6]
19, 1;
plînge
verb imp. 2 sg.
[4]
14, 2;
[5]
14, 2;
plîngea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[1]
1, 7;
15, 34;
[3]
1, 7;
1, 10;
15, 34;
28, 3;
[2]
1, 7;
15, 34;
[4]
15, 23;
18, 33;
[5]
15, 23;
18, 33;
[6]
13, 37;
15, 23;
plîngea
verb indicativ imperfect 3 pl.
[1]
13, 16;
[3]
13, 16;
[2]
13, 16;
[6]
1, 12;
plîngeai
verb indicativ imperfect 2 sg.
[4]
12, 21;
[5]
12, 21;
[6]
12, 21;
plîngeam
verb indicativ imperfect 1 sg.
[6]
12, 22;
plîngeţ
verb imp. 2 pl.
[4]
3, 31;
plîngeţi
verb imp. 2 pl.
[5]
1, 24;
[6]
1, 24;
1, 24;
3, 31;
plîngi
verb indicativ prezent 2 sg.
[1]
1, 8;
16, 1;
[3]
1, 8;
[2]
1, 8;
16, 1;
plîngînd
verb gerunziu
[1]
1, 10;
[4]
3, 16;
15, 30;
15, 30;
[5]
3, 16;
15, 30;
15, 30;
[6]
3, 16;
3, 33;
15, 30;
15, 30;
plîngîndu
verb gerunziu
[2]
1, 10;
plînsără
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[1]
25, 1;
plînse
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
24, 17;
[3]
4, 19;
24, 17;
25, 1;
[2]
24, 17;
[4]
1, 17;
3, 32;
3, 32;
3, 33;
[5]
1, 17;
3, 32;
3, 32;
3, 33;
[6]
1, 17;
3, 32;
11, 26;
13, 36;
18, 33;
plînseră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[1]
11, 4;
[3]
6, 19;
11, 4;
20, 41;
30, 4;
[2]
11, 4;
25, 1;
[4]
13, 36;
[5]
13, 36;
12, 35;
[6]
3, 32;
3, 35;
să plîngă
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[4]
3, 35;
[5]
3, 35;
vei plînge
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[3]
16, 1;
plîngere
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Beweinen, Klage“: „action de pleurer, de déplorer, plainte“
plîngere
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[4]
13, 36;
[5]
13, 36;
[6]
1, 17;
13, 36;
plîngerea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
18, 33;
plînsoare
: (1613 IORGA) : s. f.: „Weinen“: „pleur“
plînsoarea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
1, 17;
[5]
1, 17;
ploaie
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Regen“: „pluie“
ploaie
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
12, 17;
12, 18;
[3]
12, 17;
12, 18;
[2]
12, 17;
12, 18;
[4]
1, 21;
23, 4;
[5]
23, 4;
[6]
1, 21;
23, 4;
plocon
: (1557 DERS) : s. n.:„Geschenk“: „cadeau, présent“
pocloane
subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc.
[2]
9, 27;
[4]
8, 2;
8, 6;
[5]
8, 2;
8, 6;
poclonul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[3]
25, 27;
plug
: (1560-1561 CORESI TE2) : s. n.: „Pflug“: „charrue“
plugului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[1]
13, 20;
poală
: (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Fusse (des Berges)“: „le pied (de la montagne)“
poala
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
15, 27;
24, 6;
24, 6;
24, 12;
24, 12;
[3]
15, 27;
24, 6;
24, 6;
24, 12;
24, 12;
25, 20;
[2]
15, 27;
24, 6;
24, 6;
24, 12;
24, 12;
poalele
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[1]
25, 20;
poartă
: (1470 DERS) : s. f.: „Tor, Pforte“: „porte“
a porţi
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[4]
18, 24;
[5]
18, 24;
poarta
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
17, 52;
[3]
4, 13;
17, 52;
[2]
17, 52;
[6]
11, 23;
23, 16;
poartă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
4, 17;
[2]
4, 17;
[4]
18, 26;
19, 8;
19, 8;
19, 8;
23, 15;
23, 16;
[5]
18, 26;
19, 8;
19, 8;
19, 8;
23, 15;
23, 16;
[6]
3, 27;
15, 2;
18, 26;
18, 33;
19, 8;
19, 8;
23, 15;
porţi
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[3]
23, 7;
[2]
23, 7;
[6]
18, 24;
porţii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[3]
4, 17;
21, 13;
[4]
3, 27;
10, 8;
15, 2;
18, 4;
18, 24;
18, 33;
[5]
3, 27;
10, 8;
11, 23;
15, 2;
18, 4;
18, 24;
18, 33;
[6]
10, 8;
11, 9;
18, 4;
18, 24;
porţile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[3]
21, 13;
porţilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[1]
1, 9;
17, 52;
23, 7;
[2]
1, 9;
17, 52;
pocăi
: (XVI sec. CV2) : v. IV: „Busse tun, sich bekehren“: „se repentir“
să se pocăiască
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
15, 29;
podoabă
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Zierde, Scmuck“: „ornement, bijoux“
podoaba
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
1, 24;
1, 24;
15, 25;
[5]
1, 24;
15, 25;
podoabă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[5]
1, 24;
podoabe
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[6]
1, 24;
pofti
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „1. begehren, verlangen, wünschen, 2. (er)bitten, 3. auffordern“: „1. demander, désirer, 2. solliciter, prier, 3.
inviter“
am poftit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[3]
26, 23;
poftêşte
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
20, 4;
[2]
2, 16;
20, 4;
[5]
3, 21;
[6]
3, 21;
pofti
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[5]
23, 15;
poftiia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[6]
13, 2;
pohtêşte
verb indicativ prezent 3 sg.
[1]
2, 16;
20, 4;
[4]
3, 21;
20, 11;
pohti
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
23, 15;
poimîine
: (1643 VARLAAM) : adv.: „übermorgen“: „après demain“
poimîine
adv. de timp
[3]
20, 5;
20, 12;
[6]
11, 12;
polată
: (1581 CORESI EV.) : s. f.: „Terrasse“: „véranda“
polate
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[6]
16, 22;
polog
: (1665-1672 Ms. 4389) : s. n.: „Zelt“; „tente“
polog
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[3]
26, 5;
26, 7;
[2]
26, 5;
26, 7;
pomeni
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „gedenken, erinnern“: „commémorer“
pomeni
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
4, 17;
pomenind
verb gerunziu
[5]
14, 11;
să pomenească
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[4]
18, 18;
[5]
18, 18;
se pomenească
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[6]
18, 18;
vei pomeni
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
25, 31;
[2]
25, 31;
pomenitor
: (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „Chronist“: „chroniqueur“
pomenitor
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[5]
20, 24;
pomenitoriu
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
20, 24;
popas
: (1638 IORGA S.D.) : s. n.: „Rast“: „halte“
popas
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[4]
7, 6;
[5]
7, 6;
popasul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
1, 18;
[2]
1, 18;
poposi
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „rasten“: „faire halte, camper“
va poposi
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[4]
17, 8;
[5]
17, 8;
popă
: (1435 DERS) : s. m.: „Priester“: „prêtre“
popi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[3]
6, 2;
popii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
6, 2;
[3]
5, 5;
[2]
6, 2;
porni
: (XVI sec. CV2) : v. IV: „aufbrechen“: „(se) mettre en route“
au pornitu
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
14, 32;
[2]
14, 32;
se porni
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[5]
23, 15;
[6]
1, 26;
te-ai pornit
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[3]
15, 19;
te porniş
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
15, 19;
[2]
15, 19;
voi porni
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
15, 20;
voiu porni
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
15, 20;
port
: (1668-1672 HERODOT) : s. n.: „Tracht“ : „habit“
portul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[6]
13, 18;
portar
: (1436 DLRV) : s. m.: „Portier“: „portier, concierge“
portarii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[5]
4, 6;
portăriţa
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
4, 6;
[6]
4, 6;
porunci
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „befehlen, gebieten“: „ordonner, commander“
ai porăncit
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[6]
9, 11;
am porăncit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[6]
7, 7;
am porîncit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[2]
3, 13;
25, 7;
25, 21;
[5]
7, 7;
am poruncit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[1]
3, 13;
21, 2;
25, 7;
25, 21;
[4]
7, 7;
au porăncit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[3]
20, 29;
au porăncit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[3]
13, 13;
13, 14;
13, 14;
[6]
14, 19;
14, 20;
16, 11;
18, 12;
au porîncit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[2]
20, 29;
25, 15;
au porîncit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[2]
13, 13;
13, 14;
21, 2;
[5]
9, 11;
11, 22;
13, 29;
14, 19;
17, 14;
17, 23;
18, 12;
21, 14;
24, 19;
au poruncit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[1]
20, 29;
25, 15;
au poruncit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
13, 13;
13, 14;
21, 2;
[4]
9, 11;
11, 22;
13, 29;
14, 19;
17, 14;
17, 23;
18, 12;
21, 14;
24, 19;
era porîncindu-să
verb perfect simplu 3 sg.
[5]
19, 9;
porăncesc
verb indicativ prezent 1 sg.
[3]
21, 2;
[6]
13, 28;
porănceşti
verb imp. 2 sg.
[3]
14, 37;
porănci
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
16, 4;
17, 20;
18, 22;
23, 8;
[2]
9, 17;
[6]
1, 18;
4, 12;
5, 25;
12, 20;
13, 28;
13, 29;
15, 15;
17, 14;
18, 5;
18, 5;
21, 14;
24, 19;
porăncind
verb gerunziu
[3]
19, 5;
porăncise
verb indicativ mcpf. 3 sg.
[3]
13, 8;
porîncescu
verb indicativ prezent 1 sg.
[2]
21, 2;
[5]
13, 28;
porînci
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[2]
10, 17;
15, 4;
17, 20;
18, 22;
23, 8;
[4]
10, 4;
[5]
4, 12;
5, 25;
11, 19;
13, 28;
18, 5;
porîncind
verb gerunziu
[5]
18, 5;
porînciţi
verb imp. 2 pl.
[5]
17, 16;
poruncesc
veb indicativ prezent 1 sg.
[4]
13, 28;
porunci
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
10, 17;
13, 14;
15, 4;
17, 20;
18, 22;
23, 8;
[4]
4, 12;
5, 25;
11, 5;
11, 18;
11, 19;
13, 28;
18, 5;
poruncind
verb gerunziu
[4]
18, 5;
poruncitu-mi-au
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[3]
21, 2;
porunciţ
verb imp. 2 pl.
[4]
17, 16;
va porînci
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[2]
13, 14;
25, 30;
va porunci
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
13, 14;
25, 30;
voi porînci
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[2]
19, 3;
[5]
14, 8;
voiu porănci
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[6]
14, 8;
voiu porunci
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[1]
19, 3;
[4]
14, 8;
poruncă
: (1564 CORESI CAZ.) : s. f.: „Befehl, Gebot“: „ordre, commandement“
o poruncă
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
21, 2;
porăncile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[3]
13, 14;
30, 23;
porăncilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[3]
22, 14;
porînca
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[2]
13, 13;
porîncă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[2]
30, 25;
porunca
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
13, 13;
[3]
13, 13;
15, 23;
17, 36;
21, 8;
30, 25;
[6]
18, 5;
poruncă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
30, 25;
posadnică
: (1654 NEAGOE) : s. f.: „Konkubine“: „concubine“
ale posadnicilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[6]
19, 5;
o posadnică
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
3, 7;
posadnica
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
3, 7;
21, 8;
21, 11;
posadnice
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[6]
5, 13;
20, 3;
15, 16;
posadnicele
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[6]
16, 21;
16, 22;
poslaneţ
: (1668-1672 HERODOT) : s. m.: „Bote, Sendbote“: „messager“
poslaneţi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[2]
11, 3;
19, 11;
19, 20;
25, 14;
poslaniţi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[2]
16, 19;
19, 21;
19, 21;
poslaniţii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[2]
11, 4;
11, 9;
19, 20;
poslaniţilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[2]
11, 7;
11, 9;
poslanic
: (1668-1672 HERODOT) : s. m.: „Bote, Sendbote“: „messager“
poslanic
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
25, 14;
poslanici
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
19, 11;
19, 20;
19, 21;
19, 21;
poslanicii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
11, 4;
11, 9;
16, 19;
19, 20;
poslanicilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[1]
11, 7;
11, 9;
posluşi
: (1612 DIRB) : v. IV: „(be)dienen“: „servir“
posluşiră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[4]
19, 18;
[5]
19, 17;
posluşnic
: (1581 CORESI EV.) : s. m.: „Diener“: „serviteur“
posluşnici
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
9, 3;
11, 3;
[2]
9, 3;
post
: (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Fasten“: „jeűne“
post
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[4]
12, 16;
[6]
12, 16;
postu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[5]
12, 16;
posti
: (XVI sec. CV2) : v. IV: „fasten“: „jeűner“
am postit
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[4]
12, 22;
[5]
12, 22;
au postit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[4]
1, 12;
[5]
1, 12;
au postit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
7, 6;
[2]
7, 6;
mă postiiam
verb indicativ imperfect 1 sg.
[6]
12, 22;
posteai
verb indicativ imperfect 2 sg.
[5]
12, 21;
postescu
verb indicativ prezent 1 sg.
[4]
12, 23;
[5]
12, 23;
postescu
verb indicativ prezent 3 pl.
[1]
31, 13;
[2]
31, 13;
posti
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
12, 16;
[5]
12, 16;
postiiai
verb indicativ imperfect 2 sg.
[4]
12, 21;
postiră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[6]
1, 12;
să postesc
verb conjunctiv prezent 1 sg.
[6]
12, 23;
se posti
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[6]
12, 16;
se postiră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[3]
31, 13;
te postiiai
verb indicativ imperfect 2 sg.
[6]
12, 21;
potoli
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. beschwichtigen, 2. nachlassen“: „1. calmer, 2. relâcher“
potoli
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
24, 8;
[3]
24, 8;
[2]
24, 8;
să potoli
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
13, 38;
[5]
13, 38;
potopi
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „verheeren“: „anéantir“
să potopească
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[6]
21, 5;
potopi
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
6, 6;
va potopi
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[3]
12, 15;
potrivă
: (1646 PRAV. MOLD.) : s. f.: „Ähnlichkeit“: „ressemblance“
potriva
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
26, 15;
[2]
17, 2;
17, 21;
9, 24;
[6]
3, 8;
potrivi
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „übereinstimmen“: „s'accorder“
să mă potrivesc
verb conjunctiv prezent 1 sg.
[6]
6, 22;
potrivnic
: (XVI sec. PS. H.) : adj.: „1. Gegner, Feind, 2. ähnlich“: „1. ennemi, 2. semblable à“
potrivnecul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[1]
2, 9;
potrivnic
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[6]
7, 22;
potrivnicul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
2, 9;
[2]
2, 9;
povaţă
: (1551-1553 ES) : s. f.: „Anleitung, Anweisung“: „conseil“
o povaţă
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
3, 38;
povaţă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[6]
5, 2;
povesti
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „erzählen“: „raconter“
povestescu
verb indicativ prezent 3 pl.
[1]
11, 5;
povesti
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
19, 18;
[4]
17, 17;
[5]
17, 17;
povestiia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[4]
1, 13;
[5]
1, 13;
povestiră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[3]
17, 31;
[2]
11, 5;
[4]
11, 10;
19, 8;
[5]
11, 10;
povestiseră
verb indicativ mcpf. 3 sg.
[5]
19, 8;
povestiţ
verb imp. 2 pl.
[4]
1, 20;
povestiţi
verb imp. 2 pl.
[5]
1, 20;
să povestească
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
4, 13;
[2]
4, 13;
să povestiţi
verb conjunctiv prezent 2 pl.
[6]
1, 20;
vei povesti
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
8, 9;
[2]
8, 9;
[4]
13, 4;
[5]
13, 4;
voi povesti
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[2]
9, 19;
voiu povesti
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[1]
9, 19;
povăţi
: (1682 DOSOFTEI VS) : v. IV: „anleiten, unterweisen“: „conduire“
au povăţit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[6]
7, 23;
au poveţit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[5]
7, 23;
povăţui
: (1644 CAZ. DEALU) : v. IV: „anleiten, unterweisen“: „conseiller“
au povăţuit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[4]
7, 23;
povăţuitor
: (1642 ÎNV.) : s. m.: „(An)Leiter, Unterweiser, Ratgeber“: „guide, chef, conseiller“
povăţitor
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[2]
15, 17;
22, 2;
25, 30;
[5]
3, 38;
5, 2;
6, 21;
7, 8;
povăţitoriu
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
15, 17;
povăţuitori
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
25, 30;
povăţuitoriu
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
22, 2;
[4]
3, 38;
5, 2;
6, 21;
7, 8;
pradă
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Beute, Raub“: „pillage“
a prăzilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[2]
15, 13;
ale prăzilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[1]
15, 13;
prada
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
30, 20;
pradă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
30, 16;
[4]
3, 22;
[6]
12, 30;
prădzi
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[2]
15, 21;
30, 19;
30, 26;
prăzi
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
14, 32;
15, 19;
15, 21;
30, 19;
30, 26;
[3]
30, 22;
[2]
14, 32;
15, 19;
[4]
3, 22;
[5]
3, 22;
[6]
3, 22;
prăzile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[1]
14, 30;
30, 16;
30, 20;
30, 22;
30, 26;
[2]
14, 30;
30, 16;
30, 20;
30, 22;
30, 26;
[4]
8, 11;
12, 30;
[5]
8, 12;
12, 30;
prăzilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[1]
30, 20;
30, 20;
[2]
30, 20;
30, 20;
prag
: (1563 CORESI PRAXIU) : s. n.: „Türschwelle“: „seuil de porte“
prag
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
5, 4;
[3]
5, 4;
[2]
5, 4;
pragul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[3]
1, 9;
[2]
4, 4;
pragurile
subst. comun neutru pl. nom./ac. acc.
[1]
1, 9;
pragurilor
subst. comun neutru pl. gen./dat. acc.
[1]
5, 4;
[2]
5, 4;
praştie
: (1649 MARD.) : s. f.: „Schleuder“: „fronde“
o praştie
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
17, 40;
praştie
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
17, 49;
[3]
17, 49;
praştiei
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
25, 29;
[2]
25, 29;
praştiia
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
17, 40;
17, 50;
[3]
17, 50;
25, 29;
[2]
17, 40;
17, 50;
prăda
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. I: „plündern“: „piller“
ai prădat
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[3]
12, 4;
prăji
: (1581 CORESI EV.) : v. IV: „backen“: „frire, rôtir“
prăjită
verb participiu sg. fem.
[6]
6, 19;
prăpastie
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Abgrund, Schluct“: „abîme“
o propastie
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
18, 17;
prăpădi
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „verschwenden“: „dissiper“
prăpădeşti
verb indicativ prezent 2 sg.
[4]
20, 19;
[5]
20, 19;
să prăpădeşti
verb conjunctiv prezent 2 sg.
[6]
20, 19;
voi prăpădi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
20, 20;
voiu prăpădi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[6]
20, 20;
prăştia
: (1683-1686 Ms. 45) : v. I: „schleudern“: „tirer de la fronde“
vei prăştiia
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
25, 29;
[2]
25, 29;
prăznui
: (1560 BRATU) : v. IV: „feiern“: „fêter“
prăznuia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[3]
30, 16;
prăznuindu
verb gerunziu
[2]
30, 16;
prea
: (XVI sec. PS. SCH.) : adv.: „zu, sehr, überaus“: „très, beaucoup, extrêmement“
prea
adv. cantitativ
[3]
2, 9;
2, 9;
preajmă
: (1668-1672 HERODOT) : s. f.: „Nähe“: „entourage“
preajma
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
13, 5;
17, 8;
17, 30;
26, 20;
[2]
13, 5;
17, 8;
17, 30;
26, 20;
[4]
22, 23;
[5]
11, 15;
22, 23;
precum
: (1592 DIR) : conj.: „wie“: „comme“
precum
conjuncţie subord.
[1]
14, 19;
[4]
18, 32;
preot
: (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Priester“: „prêtre“
a preoţilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[1]
22, 19;
preot
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
2, 35;
14, 19;
[3]
2, 35;
14, 19;
14, 19;
21, 5;
[4]
20, 26;
[6]
20, 26;
preotul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[1]
1, 9;
1, 12;
2, 11;
2, 12;
2, 14;
3, 1;
14, 3;
14, 19;
14, 36;
22, 9;
22, 11;
23, 9;
30, 7;
[3]
1, 9;
1, 12;
2, 11;
2, 12;
2, 14;
2, 17;
3, 1;
14, 3;
14, 36;
21, 1;
21, 2;
21, 4;
21, 6;
21, 9;
22, 9;
22, 11;
23, 9;
30, 7;
[4]
15, 24;
15, 27;
[6]
15, 24;
15, 27;
preotului
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[1]
2, 13;
2, 13;
2, 15;
2, 15;
21, 2;
21, 5;
[3]
2, 13;
2, 15;
2, 15;
preoţi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
22, 18;
[3]
1, 3;
22, 11;
22, 18;
[6]
8, 17;
20, 25;
preoţii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[1]
1, 3;
5, 5;
22, 11;
22, 17;
22, 17;
22, 18;
22, 21;
[3]
22, 17;
22, 18;
22, 21;
[4]
8, 17;
15, 35;
17, 15;
19, 11;
20, 25;
[6]
15, 35;
15, 35;
17, 15;
19, 11;
preoţilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[3]
22, 17;
[4]
15, 35;
preut
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[2]
2, 35;
14, 3;
14, 19;
[5]
20, 26;
preutul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[2]
1, 9;
1, 12;
2, 11;
2, 14;
14, 19;
14, 36;
21, 1;
21, 1;
21, 4;
21, 6;
21, 9;
22, 9;
22, 11;
23, 9;
30, 7;
[5]
15, 24;
15, 27;
preutului
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[2]
2, 12;
2, 13;
2, 13;
2, 15;
2, 15;
3, 1;
21, 2;
21, 5;
preuţi
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[2]
1, 3;
22, 18;
[5]
20, 25;
preuţii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[2]
5, 5;
22, 11;
22, 17;
22, 17;
22, 18;
22, 21;
[4]
7, 16;
[5]
15, 35;
17, 15;
19, 11;
preuţilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[2]
22, 19;
[5]
15, 35;
preoţesc
: (1502 BGL) : adj.: „des Priesteres“: „sacerdotal“
preoţească
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
22, 19;
preoţească
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
2, 13;
preoţi
: (1560-1561 CORESI TE2) : v. IV.: „zum Priester weihen“: „ordonner prêtre“
să prioţască
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
2, 28;
[2]
2, 28;
preoţie
: (1560-1561 CORESI TE2) : s. f.: „Stand des Priesters, Priestertum“: „sacerdoce“
ale preoţiei
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[3]
2, 36;
preoţiile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[1]
2, 36;
prepune
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. III: „verdächtigen, vermuten“: „soupçonner, présumer“
prepuind
verb gerunziu
[2]
18, 9;
prepunea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[3]
18, 9;
presăra
: (1560 BRATU) : v. I: „(be-)streuen“: „saupoudrer“
presără
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[6]
13, 19;
pretutindeni
: (XVI sec. PS. SCH.) : adv.: „überall“: „partout“
pretutindinea
adv. de loc
[6]
8, 6;
preţ
: (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Preis“: „prix“
preţul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
13, 21;
[2]
13, 21;
pricepe
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „wahrnehmen, erkennen“: „percevoir, connaître“
a pricêpe
verb infinitiv prezent
[1]
2, 9;
era pricepîndu
verb indicativ imperfect 3 sg.
[1]
18, 14;
pricep
verb indicativ prezent 1 sg.
[3]
24, 21;
pricêpe
verb indicativ prezent 3 sg.
[2]
18, 15;
[5]
18, 34;
pricepea
verb indicativ imperfect 3 pl.
[6]
15, 11;
pricepea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[2]
18, 5;
pricepi
verb indicativ prezent 2 sg.
[6]
14, 20;
pricepînd
verb gerunziu
[3]
14, 29;
[6]
14, 1;
pricepîndu-să
verb gerunziu
[2]
18, 14;
pricepu
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
4, 20;
20, 39;
28, 14;
[4]
12, 19;
[5]
12, 19;
[6]
5, 12;
12, 19;
14, 22;
pricepură
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[3]
3, 20;
4, 6;
să pricêpe
verb indicativ prezent 3 sg.
[1]
18, 15;
se pricêpe
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
18, 15;
va pricêpe
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[3]
2, 9;
17, 47;
vei pricêpe
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[3]
20, 7;
veţi pricêpe
verb viitor 1 indicativ 2 pl.
[3]
12, 17;
voiu pricêpe
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[3]
19, 3;
vom pricêpe
verb viitor 1 indicativ 1 pl.
[3]
6, 9;
pricepere
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Verständnis, Sachkunde“: „compréhension, connaissance des choses“
pricêpere
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
25, 3;
[2]
25, 3;
prici
: (1618 GCR) : v. IV: „streiten, hadern“: „quereller, disputer“
pricindu-se
verb gerunziu
[4]
19, 9;
se priciia
verb indicativ imperfect 3 pl.
[6]
19, 9;
veţi prici
verb viitor 1 indicativ 2 pl.
[1]
12, 14;
12, 15;
[2]
12, 14;
12, 15;
price
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Missverständnis, Zank“: „malentendu, querelle“
price
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[4]
15, 4;
[5]
15, 4;
prieten
: (1551-1553 ES) : s. m.: „Freund“: „ami“
priiatenul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
16, 17;
16, 17;
[6]
15, 37;
16, 16;
16, 17;
16, 17;
priiatinul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
15, 37;
priêtenul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[4]
16, 16;
prietnicie
: (1650 ANON. CAR.) : s. f.: „Freundschaft“: „amitié“
prietniciia
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
20, 41;
prihană
: (1668-1672 HERODOT) : s. f.: „Tadel, Verbrechen“: „souillure“
prihană
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[4]
22, 31;
[5]
22, 31;
prilesti
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „täuschen, betrügen“: „tromper“
ai prelestit
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[1]
28, 12;
au prilăstit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[4]
19, 26;
[5]
19, 26;
au prilestit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[5]
21, 5;
primar
: (1640 PRAV. GOV.) : adj.: „primär, wesentlich“: „germain“
primare
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
14, 50;
[6]
13, 3;
primejdie
: (1640 URECHE) : s. f.: „Gefahr“: „danger, péril“
primejdie
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
24, 20;
[3]
24, 20;
[2]
24, 20;
primejdiei
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
1, 6;
[2]
1, 6;
[4]
22, 19;
[5]
22, 19;
primejdiia
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
1, 6;
26, 24;
[2]
1, 6;
26, 24;
[4]
4, 9;
22, 7;
[5]
4, 9;
primejdiilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[2]
10, 19;
primejdui
: (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „gefährden“: „péricliter, mettre en danger“
mă primejduiescu
verb indicativ prezent 3 pl.
[5]
22, 7;
primeni
: (1563 CORESI PRAXIU) : v. IV: „wechseln, verändern“: „changer“
au premenit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[2]
21, 13;
premeni
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
10, 9;
[2]
10, 9;
[4]
12, 20;
primprejur
: (1640 URECHE) : adv.: „ringsherum“: „autour“
premprejur
adv. de loc
[1]
10, 1;
12, 11;
prenpregiur
adv. de loc
[5]
7, 1;
7, 1;
pren pregiur
adv. de loc
[2]
12, 11;
pren prejur
adv. de loc
[1]
14, 47;
prin
: (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. in, 2. durch“: „1. en, 2. à travers“
pren
(58x)
prinde
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „ergreifen, erfassen“: „prendre, saisir, attraper“
am prins
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[6]
4, 10;
am prinsu
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[1]
27, 11;
[2]
27, 11;
au prins
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[4]
8, 2;
prinde
verb imp. 2 sg.
[1]
20, 31;
[2]
20, 31;
[4]
2, 21;
[5]
2, 21;
prindea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[1]
27, 9;
[2]
27, 9;
prinse
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
15, 7;
[3]
15, 7;
[2]
15, 7;
[6]
10, 4;
prinseră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[1]
30, 11;
[3]
6, 10;
[2]
30, 11;
prinş
verb indicativ perfect simplu 1 sg.
[4]
4, 10;
prinşu
verb indicativ perfect simplu 1 sg.
[5]
4, 10;
s-au prins
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[4]
18, 18;
s-au prinsu
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[5]
18, 18;
să prindză
verb conjunctiv prezent 3 pl.
[2]
23, 26;
să prindză
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[2]
23, 8;
să prinză
verb conjunctiv prezent 3 pl.
[1]
23, 26;
[3]
19, 14;
19, 20;
23, 8;
23, 26;
să prinză
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
23, 8;
[3]
21, 2;
să vor prinde
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[5]
23, 6;
se prindea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[3]
2, 14;
se vor prinde
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[4]
23, 6;
voiu prinde
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
20, 20;
printre
: (XVI sec. PS. SCH.) : prep.: „zwischen“: „parmi“
printre
prep.
[3]
24, 23;
pripă
: (1560-1561 CORESI TE2) : s. f.: „Hast“: „hâte“
pripă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[3]
21, 8;
[4]
17, 18;
[5]
17, 18;
pripi
: (1550 AIIN) : v. IV: „drängen, treiben, 2. eilen“: „1. pousser, inciter, 2. hâter“
fu pripindu-să
verb gerunziu
[5]
4, 4;
fu pripindu-se
verb gerunziu
[4]
4, 4;
să pripi
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
28, 21;
[2]
28, 21;
prisoseala
: (1642 CAZ. GOV.) : s. f.: „die anderen“: „les autres“
presosala
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
2, 33;
prisosi
: (1626 DRH) : v. IV: „1. überschüssig sein, 2. im Überfluss vorhanden sein“: „1. être de trop, 2. surabonder“
prisosi
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
18, 8;
[5]
18, 8;
pristăvi
: (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „beraten“: „conseiller, guider“
pristăvind
verb gerunziu
[2]
19, 20;
priveghea
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. II: „wachen“: „veiller“
privegheai
verb indicativ imperfect 2 sg.
[6]
12, 21;
privi
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „ansehen, betrachten“: „regarder, contempler“
priviia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[5]
6, 16;
[6]
6, 16;
priviia
verb indicativ imperfect 3 pl.
[3]
6, 16;
vei privi
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[2]
2, 32;
prînz
: (1551-1553 ES) : s. n.: „1. Mittagessen, 2. Mittag, Mittagszeit“: „1. déjeunner, 2. midi“
prîndz
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[5]
24, 15;
prînz
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[6]
12, 4;
12, 4;
24, 15;
prînzu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[4]
24, 15;
prînzi
: (1560-1561 CORESI TE2) : v. IV: „speisen“: „déjeuner“
prîndziia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[2]
14, 24;
prînzi
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[6]
11, 13;
prînziia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[1]
14, 25;
proaşcă
: (1620 MOXA) : s. f.: „(Schuss-) Weitte“: „distance“
proaşcă
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
20, 20;
procleţi
: (1564 CORESI CAZ.) : v. IV: „verdammen“: „damner“
vei procleţi
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
15, 3;
[2]
15, 3;
proroc
: (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Prophet“: „prophète“
proroc
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
3, 20;
3, 21;
9, 9;
[2]
3, 20;
3, 21;
9, 9;
proroci
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
10, 5;
10, 10;
10, 11;
10, 12;
19, 24;
28, 6;
[3]
3, 20;
3, 21;
10, 5;
10, 11;
10, 11;
10, 12;
19, 20;
19, 24;
19, 24;
28, 15;
[2]
10, 5;
10, 10;
10, 11;
10, 12;
19, 24;
28, 6;
9, 12;
prorocilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[1]
10, 11;
19, 20;
28, 15;
[2]
10, 11;
19, 20;
28, 15;
prorocul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[1]
22, 5;
[3]
22, 5;
28, 6;
[2]
22, 5;
[4]
7, 2;
12, 1;
24, 11;
[5]
7, 2;
12, 1;
24, 11;
23, 18;
[6]
7, 2;
12, 25;
24, 11;
prorocului
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[4]
12, 25;
24, 19;
[5]
12, 25;
24, 19;
proroocul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[6]
12, 1;
proroci
: (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „prophezeien, weissagen“: „prophétiser, prédire“
a proroci
verb infinitiv prezent
[3]
10, 13;
19, 20;
19, 21;
19, 21;
au prorocit
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[1]
19, 21;
[2]
19, 21;
au prorocit
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
18, 10;
19, 24;
[2]
18, 10;
19, 24;
prorocêşte
verb indicativ prezent 3 sg.
[2]
9, 11;
proroci
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
10, 10;
[3]
19, 24;
[2]
10, 10;
prorociia
verb indicativ imperfect 3 pl.
[1]
19, 20;
[2]
19, 20;
prorociia
verb indicativ imperfect 3 sg.
[3]
18, 10;
19, 23;
[2]
9, 10;
prorocind
verb gerunziu
[1]
10, 5;
10, 11;
10, 13;
19, 23;
[3]
10, 5;
[2]
10, 5;
10, 11;
10, 13;
19, 23;
prorociră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[1]
19, 20;
19, 21;
[2]
19, 20;
19, 21;
vei proroci
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
10, 6;
[3]
10, 6;
[2]
10, 6;
proslăvi
: (XVI sec. PS. H.) : v. IV : „preisen“: „glorifier“
ai proslăvit
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[3]
2, 29;
fu proslăvit
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[6]
6, 20;
proslăvêşte
verb imp. 2 sg.
[3]
15, 30;
va proslăvi
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[3]
2, 30;
voiu proslăvi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[3]
2, 30;
prost
: (XVI sec. CV2) : adj.: „1. demütig“, 2. gemein, gewöhnlich“: „1. humble, modeste, 2. banal, commun“
mai prost
adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
15, 9;
proaste
adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. neacc.
[3]
21, 4;
prost
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
15, 17;
18, 23;
prostime
: (1673 DOSOFTEI VS) : s. f.: „Unschuld“: „innocence, candeur“
prostimea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[4]
15, 11;
provideţ
: (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Prophet“: „prophète“
provideţe
subst. comun masc. sg. voc. neacc.
[3]
16, 4;
prunc
: (1523 DERS) : s. m.: „(kleines) Kind, Säugling“: „enfant, nourrison“
prunc
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
15, 3;
pruncu
subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc.
[1]
22, 19;
[2]
22, 19;
pruncul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[1]
1, 22;
[2]
1, 22;
psalm
: (1560-1561 CORESI TE2) : s. m.: „Psalm“: „psaume“
psalmii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[4]
23, 1;
[5]
23, 1;
pui
: (1453 DERS) : s. m.: „Junges“: „petit (d'un animal)“
pui
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[4]
17, 8;
[5]
17, 8;
puii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[6]
17, 8;
pulbere
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Staub“: „poussière“
pulberea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[6]
22, 43;
pulberos
: (1683-1686 Ms. 45) : adj.: „sandig“: „sablonneux“
pulbăros
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. acc.
[2]
23, 15;
pulpă
: (1495 BGL) : s. f.: „Wade“: „mollet“
pulpe
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[1]
17, 6;
[2]
17, 6;
pune
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „(sich) setzen, stellen, legen“: „(se) mettre“
a pune
verb infinitiv prezent
[1]
15, 19;
[2]
15, 19;
ai pune
verb cond.-opt. prezent 2 sg.
[4]
18, 12;
[5]
18, 12;
ai pus
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[1]
29, 4;
[3]
29, 4;
[2]
29, 4;
[4]
19, 28;
[5]
19, 28;
[6]
19, 28;
am pus
verb indicativ perfect compus 1 sg.
[1]
12, 1;
28, 21;
[3]
12, 1;
28, 21;
29, 10;
[2]
28, 21;
[4]
7, 11;
[5]
7, 11;
[6]
7, 11;
au pus
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
10, 25;
17, 38;
17, 40;
17, 54;
18, 5;
19, 13;
22, 8;
25, 18;
[3]
15, 17;
17, 54;
19, 5;
22, 8;
[2]
10, 25;
17, 38;
17, 40;
17, 54;
19, 13;
22, 8;
25, 18;
[4]
8, 6;
8, 13;
8, 13;
12, 31;
14, 19;
14, 26;
17, 25;
18, 18;
23, 5;
23, 23;
[5]
8, 6;
8, 13;
8, 13;
12, 31;
14, 19;
14, 26;
17, 25;
18, 18;
23, 5;
23, 23;
[6]
6, 21;
22, 33;
23, 5;
au pus
verb indicativ perfect compus 3 pl.
[1]
6, 11;
6, 14;
6, 18;
[3]
4, 21;
[2]
6, 11;
6, 14;
6, 18;
[4]
15, 24;
20, 18;
21, 12;
[5]
15, 24;
20, 18;
21, 12;
[6]
20, 18;
fusêse pus
verb indicativ mcpf. 3 sg.
[6]
18, 18;
pui
verb indicativ prezent 2 sg.
[1]
28, 9;
puind
verb gerunziu
[4]
22, 34;
[5]
22, 34;
[6]
22, 34;
22, 35;
pune
verb imp. 2 sg.
[1]
8, 5;
9, 24;
11, 1;
[3]
8, 5;
9, 24;
11, 1;
25, 25;
[2]
8, 5;
9, 24;
11, 1;
[4]
3, 12;
11, 15;
24, 18;
[5]
3, 12;
24, 18;
[6]
3, 12;
13, 20;
24, 18;
pune
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
2, 7;
punea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[6]
1, 24;
pune-voi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
3, 21;
pune-voiu
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
3, 21;
puneţ
verb imp. 2 pl.
[1]
14, 42;
puneţi
verb imp. 2 pl.
[2]
14, 42;
pus
verb participiu sg. masc.
[4]
3, 39;
[5]
3, 39;
pusă
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
10, 23;
pusără
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[1]
5, 2;
5, 3;
14, 42;
[4]
12, 20;
puse
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[1]
7, 12;
8, 1;
9, 24;
18, 13;
19, 5;
19, 13;
21, 12;
31, 10;
[3]
1, 20;
7, 12;
8, 1;
9, 24;
16, 8;
17, 22;
17, 38;
17, 49;
18, 3;
18, 5;
18, 13;
19, 13;
19, 13;
20, 25;
21, 12;
25, 18;
28, 25;
[2]
7, 12;
8, 1;
9, 22;
9, 24;
10, 23;
18, 5;
18, 13;
19, 5;
19, 13;
21, 12;
9, 23;
9, 23;
[4]
5, 3;
11, 16;
13, 19;
13, 19;
14, 3;
18, 1;
22, 12;
22, 33;
[5]
5, 3;
11, 16;
13, 19;
13, 19;
14, 3;
18, 1;
22, 12;
22, 33;
[6]
5, 3;
8, 2;
8, 6;
8, 13;
11, 16;
12, 24;
12, 25;
12, 31;
13, 9;
13, 11;
13, 19;
17, 19;
17, 23;
17, 25;
18, 1;
18, 18;
20, 3;
22, 12;
23, 23;
24, 25;
puse
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[2]
14, 42;
puseră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[1]
6, 15;
9, 22;
18, 3;
23, 18;
[3]
5, 2;
5, 3;
6, 11;
6, 15;
6, 15;
6, 18;
23, 18;
31, 10;
[2]
5, 2;
5, 3;
6, 15;
18, 3;
23, 18;
31, 10;
[4]
6, 17;
[5]
6, 17;
12, 20;
[6]
6, 8;
6, 17;
12, 20;
15, 24;
15, 29;
pusêse
verb indicativ mcpf. 3 sg.
[3]
21, 6;
s-au pus
verb indicativ perfect compus 3 sg.
[1]
6, 7;
9, 24;
[2]
6, 7;
9, 24;
să pui
verb conjunctiv prezent 2 sg.
[1]
9, 20;
9, 23;
10, 19;
22, 13;
29, 10;
[3]
9, 23;
[2]
9, 20;
9, 23;
10, 19;
22, 13;
29, 10;
9, 19;
9, 19;
[4]
7, 23;
13, 20;
[5]
7, 23;
13, 20;
[6]
11, 15;
să puie
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[1]
8, 12;
21, 6;
25, 25;
[3]
8, 12;
22, 15;
[2]
8, 12;
21, 6;
[4]
6, 21;
8, 3;
13, 33;
19, 19;
[5]
6, 21;
8, 3;
19, 19;
[6]
8, 3;
12, 20;
să puiu
verb conjunctiv prezent 1 sg.
[3]
11, 2;
11, 2;
26, 23;
[6]
3, 21;
să puneţi
verb conjunctiv prezent 2 pl.
[3]
6, 8;
să puseră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[5]
15, 18;
să se puie
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
5, 11;
se puse
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
17, 51;
[6]
2, 16;
sînt pus
verb indicativ prezent 1. sg.
[6]
3, 39;
va pune
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
8, 11;
22, 7;
[3]
22, 7;
[2]
8, 11;
22, 7;
[4]
15, 4;
[5]
15, 4;
[6]
15, 4;
vei pune
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[6]
22, 44;
veţi pune
verb viitor 1 indicativ 2 pl.
[2]
6, 8;
6, 8;
voi pune
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[2]
11, 2;
11, 2;
28, 2;
28, 22;
[5]
3, 13;
7, 10;
18, 12;
voiu pune
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[1]
11, 2;
11, 2;
28, 2;
28, 22;
[3]
28, 2;
28, 22;
[4]
3, 13;
7, 10;
18, 12;
[6]
3, 13;
7, 10;
18, 12;
vor pune
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[4]
18, 3;
18, 3;
[5]
18, 3;
18, 3;
[6]
18, 3;
18, 3;
punere
: (1563 CORESI PRAXIU) : s. f.: „Vorlegen, Darbieten“: „mise“
a punerii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[3]
21, 6;
[2]
21, 6;
punere
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
6, 8;
[3]
6, 8;
punerea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[2]
6, 8;
punerii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
21, 6;
punte
: (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Steg“: „passerelle, pont“
punte
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[4]
23, 21;
[5]
23, 21;
purcede
: (XVI sec. PS. H.) : v. III: „beginnen, an fangen“: „partir, s'en aller“
purcêseră
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[4]
20, 15;
purice
: (1439 DRH) : s. m.: „Floh“: „puce“
un purece
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
24, 15;
unui purece
subst. comun masc. sg. gen./dat. acc.
[1]
24, 15;
[2]
24, 15;
purta
: (XVI sec. PS. H.) : v. I: „tragen“: „porter“
a purta
verb infinitiv prezent
[2]
9, 5;
aş purta
verb cond.-opt. prezent 1 sg.
[6]
13, 13;
poartă
verb indicativ prezent 3 sg.
[1]
9, 5;
porţi
verb indicativ prezent 2 sg.
[2]
20, 8;
purta
verb indicativ imperfect 3 sg.
[1]
14, 12;
31, 4;
[3]
14, 1;
14, 3;
14, 6;
14, 7;
14, 12;
14, 12;
14, 13;
14, 14;
14, 17;
16, 21;
17, 7;
17, 40;
17, 41;
31, 4;
31, 4;
31, 5;
31, 6;
[2]
14, 12;
[6]
23, 37;
purta
verb indicativ imperfect 3 pl.
[3]
22, 18;
[6]
6, 13;
13, 18;
18, 15;
24, 9;
purtînd
verb gerunziu
[6]
15, 24;
să poarte
verb conjunctiv prezent 3 sg.
[3]
2, 28;
se purtă
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
16, 13;
voi purta
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
13, 13;
voiu purta
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
13, 13;
purtător
: (XVI sec. PS. SCH.) : s. m.: „tragend, Träger“: „porteur“
purtătoriul
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[1]
14, 12;
[2]
14, 12;
pururea
: (XVI sec. PS. H.) : adv.: „immer, stets“: „toujours, éternellement“
pururea
adv. de timp
[4]
9, 7;
9, 10;
9, 13;
[5]
9, 7;
9, 10;
9, 13;
pustie
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Öde, Einöde“: „désert“
pustie
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
26, 3;
[3]
4, 8;
13, 18;
17, 28;
23, 14;
23, 14;
25, 4;
25, 7;
25, 14;
25, 21;
26, 3;
26, 3;
[2]
24, 2;
[6]
16, 2;
17, 29;
pustiei
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[3]
23, 24;
[6]
2, 24;
15, 23;
15, 28;
17, 16;
pustiia
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[3]
23, 25;
23, 25;
24, 2;
25, 1;
26, 2;
26, 2;
pustiu
: (XVI sec. PS. H.) : adj./s. n.: „1. Öde, Einöde, 2. öde“: „désert“
a pustiiului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[5]
15, 28;
17, 16;
al pustiiului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[4]
15, 28;
17, 16;
pustie
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
13, 18;
[2]
13, 18;
pustii
subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc.
[2]
23, 14;
pustiiu
subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.
[1]
4, 8;
17, 28;
23, 14;
24, 2;
25, 4;
25, 7;
25, 14;
25, 21;
26, 3;
[2]
4, 8;
17, 28;
25, 4;
25, 7;
25, 14;
25, 21;
26, 3;
26, 3;
[4]
15, 23;
16, 2;
17, 29;
[5]
15, 18;
16, 2;
17, 29;
pustiiul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[1]
23, 14;
23, 24;
23, 25;
23, 25;
25, 1;
26, 2;
26, 2;
[2]
23, 14;
23, 24;
23, 25;
23, 25;
25, 1;
26, 2;
26, 2;
[5]
15, 23;
pustiiului
subst. comun neutru sg. gen./dat. acc.
[4]
2, 24;
[5]
2, 24;
putea
: (XVI sec. PS. H.) : v. II: „können, dürfen, vermögen“: „pouvoir“
ai putut
verb indicativ perfect compus 2 sg.
[3]
15, 22;
ară putea
verb cond.-opt. prezent 3 pl.
[3]
14, 14;
[6]
20, 15;
ară putea
verb cond.-opt. prezent 3 sg.
[3]
27, 5;
aş putea
verb cond.-opt. prezent 1 sg.
[6]
13, 5;
poate
adv.
[1]
25, 21;
[3]
25, 21;
[2]
25, 21;
[6]
13, 4;
poate
verb indicativ prezent 3 sg.
[3]
20, 2;
20, 27;
21, 1;
22, 15;
[2]
9, 19;
[6]
7, 5;
12, 21;
14, 32;
poci
verb indicativ prezent 1 sg.
[3]
17, 39;
putu
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[4]
3, 11;
putea
verb indicativ imperfect 3 pl.
[6]
17, 17;
putea
verb indicativ imperfect 3 sg.
[1]
3, 3;
[3]
3, 2;
[2]
3, 2;
putea-vei
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[3]
30, 15;
putea-voi
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[5]
12, 23;
putea-voiu
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[4]
12, 23;
putînd
verb gerunziu
[1]
26, 25;
[3]
26, 25;
[2]
26, 25;
putu
verb indicativ perfect simplu 3 sg.
[3]
14, 40;
[2]
9, 11;
[5]
3, 11;
[6]
3, 11;
putuiu
verb indicativ perfect simplu 1 sg.
[3]
13, 12;
putură
verb indicativ perfect simplu 3 pl.
[6]
10, 15;
să poţi
verb conjunctiv prezent 2 sg.
[3]
26, 25;
să putea
verb indicativ imperfect 3 pl.
[5]
17, 17;
se putea
verb indicativ imperfect 3 pl.
[4]
17, 17;
va putea
verb viitor 1 indicativ 3 sg.
[1]
6, 20;
17, 9;
[3]
6, 20;
17, 9;
[2]
6, 20;
17, 9;
vei putea
verb viitor 1 indicativ 2 sg.
[1]
17, 33;
26, 25;
[3]
17, 33;
[2]
17, 33;
26, 25;
voi putea
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[2]
17, 9;
17, 39;
voiu putea
verb viitor 1 indicativ 1 sg.
[1]
17, 9;
17, 39;
[3]
17, 9;
[6]
12, 23;
vor putea
verb viitor 1 indicativ 3 pl.
[3]
13, 6;
putere
: (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Macht, Gewalt, Stärke, Kraft“: „pouvoir, puissance“
a puterii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[5]
24, 9;
ai puterii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[4]
24, 9;
al puterii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
18, 17;
[2]
18, 17;
putêre
subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
2, 4;
14, 48;
28, 22;
[3]
2, 4;
[2]
2, 4;
14, 48;
28, 22;
[4]
22, 33;
22, 40;
[5]
22, 33;
22, 40;
[6]
22, 40;
putêrea
subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.
[1]
17, 20;
[2]
17, 20;
[4]
6, 19;
8, 9;
[5]
6, 19;
8, 9;
10, 7;
20, 23;
[6]
8, 9;
puteri
subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc.
[3]
18, 21;
puterii
subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.
[1]
10, 26;
14, 52;
17, 55;
31, 12;
[3]
18, 17;
[2]
14, 52;
17, 55;
31, 12;
[4]
10, 16;
10, 18;
11, 16;
13, 28;
17, 10;
17, 10;
17, 25;
19, 13;
24, 2;
24, 4;
24, 4;
[5]
10, 16;
10, 18;
11, 16;
13, 28;
17, 10;
17, 10;
17, 25;
19, 13;
24, 2;
24, 4;
24, 4;
[6]
10, 16;
17, 10;
19, 13;
puterile
subst. comun fem. pl. nom./ac. acc.
[1]
18, 21;
[2]
18, 21;
puterilor
subst. comun fem. pl. gen./dat. acc.
[1]
4, 4;
[2]
4, 4;
10, 26;
[4]
6, 2;
6, 18;
[5]
6, 2;
6, 18;
[6]
24, 4;
24, 4;
puternic
: (XVI sec. PS. V.) : adj.: „gewaltig, mächtig“: „puissant“
cei putêrnici
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[6]
1, 19;
1, 27;
23, 9;
23, 23;
cel putêrnic
subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.
[3]
2, 8;
celor putêrnici
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[2]
9, 26;
mai putêrnic
adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
2, 2;
multu putêrnic
adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc.
[5]
23, 36;
putêrnic
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. gen./dat. acc.
[6]
6, 2;
6, 18;
putêrnic
adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc.
[3]
12, 22;
[6]
17, 10;
putêrnici
adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. acc.
[6]
22, 18;
putêrnici
adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc.
[6]
23, 17;
putêrnici
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[6]
23, 16;
putêrnicii
subst. comun masc. pl. nom./ac. acc.
[3]
2, 7;
[6]
20, 23;
putêrnicilor
subst. comun masc. pl. gen./dat. acc.
[6]
23, 8;
23, 24;
puţ
: (1497 DERS) : s. n.: „Brunnen“: „puits“
puţul
subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.
[3]
19, 22;
[6]
3, 26;
puţin
: (XVI sec. PS. H.) : adj./adv.: „wenig“: „peu“
mai puţini
adj. calificativ gradul comparativ masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
30, 24;
[2]
30, 24;
puţin
adv. cantitativ pozitiv
[3]
22, 15;
25, 36;
[2]
14, 29;
[4]
7, 19;
12, 8;
16, 1;
19, 36;
[6]
12, 8;
puţîn
adv. cantitativ pozitiv
[5]
7, 19;
12, 8;
16, 1;
19, 36;
puţină
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
14, 29;
[4]
17, 20;
puţînă
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[5]
17, 20;
puţini
subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc.
[1]
14, 6;
[3]
14, 6;
[2]
14, 6;
puţinel
: (XVI sec. PS. H.) : adj./adv.: „wenig“: „peu“
puţinea
adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc.
[1]
14, 43;
[3]
14, 43;
[2]
14, 43;
puţinel
adv. cantitativ pozitiv
[3]
14, 29;
[6]
5, 23;
7, 19;
16, 1;
19, 36;
puţinêle
adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. neacc.
[3]
17, 28;
18, 27;