INDICE BIBLIE

pace : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Frieden“: „paix“
a păcii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[2]  30, 21;

ale păcii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  8, 10;
[5]  8, 10;

pace  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.   (93x)

pahar : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Becher, Kelch“: „gobelet, coupe“
păharul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 3;
[5]  12, 3;
[6]  12, 3;

palmă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Hand(fläche)“: „paume“
palmă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 4;
[3]  17, 4;
[2]  17, 4;

palmele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  5, 4;
[2]  5, 4;

parte : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Teil, Anteil“: „part, partie“
o parte  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  9, 27; 23, 26; 23, 26;
[2]  9, 27; 23, 26; 23, 26;
[4]  23, 11;
[5]  23, 11;

parte  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 5; 14, 16;
[3]  1, 5; 14, 1; 14, 4; 14, 14; 14, 40; 14, 40; 15, 3; 22, 19; 26, 13; 30, 10; 31, 7;
[2]  1, 5; 14, 16; 14, 47;
[4]  13, 34; 18, 2; 20, 1;
[5]  13, 34; 18, 2; 20, 1;
[6]  2, 13; 2, 13; 2, 23; 10, 16; 15, 2; 17, 20; 17, 21; 18, 2; 18, 2; 18, 2; 20, 1; 23, 18;

partea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  6, 8; 9, 23; 30, 24; 30, 24;
[3]  6, 8; 9, 23; 14, 25; 30, 24; 30, 24;
[2]  6, 8; 9, 23; 30, 24; 30, 24;
[4]  2, 16; 14, 30; 14, 30; 14, 30; 14, 31;
[5]  1, 15; 14, 30; 14, 30; 14, 30; 14, 31;
[6]  8, 4; 11, 16; 14, 31;

părţi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 4; 11, 11;
[3]  1, 4;
[2]  1, 4; 11, 11;
[4]  24, 3;
[5]  24, 3;

părţile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  30, 14;
[2]  30, 14;
[4]  24, 14;
[5]  24, 14;
[6]  24, 14;

pas : (1521 DERS) : s. m.: „Schritt“: „pas“
paşi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  6, 13;

pasăre : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Vogel“: „oiseau“
pasările  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  21, 10;
[5]  21, 10;
[6]  21, 10;

pasărilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  17, 44; 17, 46;
[3]  17, 44; 17, 46;
[2]  17, 44; 17, 46;

paşte : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „weiden, grasen“: „paître, pâturer“
paşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  16, 11;
[2]  16, 11;

păscînd  verb gerunziu 
[1]  17, 15; 17, 34; 21, 7; 25, 16;
[3]  25, 16;
[2]  17, 34; 21, 7; 25, 16;

păscîndu  verb gerunziu 
[2]  17, 15;

păşteam  verb indicativ imperfect 1 sg. 
[3]  17, 34;

să pască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  17, 15;
[4]  7, 7;
[5]  7, 7;
[6]  7, 7;

vei paşte  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[4]  5, 2;
[5]  5, 2;
[6]  5, 2;

pat : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „1. Bett, 2. Tragsessel“: „1. lit, 2. palanquin“
pat  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  19, 13; 19, 15; 19, 16;
[3]  19, 13; 19, 15; 19, 16; 28, 23;
[2]  19, 13; 19, 15; 19, 16;
[6]  4, 7;

patul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  4, 7; 4, 11;
[5]  4, 7; 4, 11;
[6]  3, 32; 4, 5; 4, 11; 13, 5;

patului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[4]  3, 32;
[5]  3, 32;

patru : (XVI sec. PS. H.) : num.: „vier“: „quatre“
a patra  num. ord. fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  9, 8;
[3]  9, 8;
[2]  9, 8;

al patrulea  num. ord. masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  3, 4;
[5]  3, 4;
[6]  3, 4;

cîtepatru  num. colectiv masc. nom/ac. 
[6]  21, 22;

patru  num.card. 
[4]  21, 22;

pavăză : (1578 DERS) : s. f.: „Schild“: „buclier“
pavăza  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 41; 17, 45;
[6]  1, 21;

pavăză  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 6; 17, 45; 21, 8;

pavăţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  17, 41;
[4]  1, 21; 1, 21;
[5]  1, 21; 1, 21;

pavăţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 6;
[2]  17, 6; 17, 45;

pază : (1560 BRATU) : s. f.: „Aufsicht, Wache“: „surveillance, garde“
pază  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  20, 3;
[5]  20, 3;
[6]  20, 3; 20, 3;

păzi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  8, 13;
[5]  8, 13;

paznic : (1560 DERS) : s. m.: „Hüter, Wächter“: „surveillant, gardien“
paznic  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 20;
[3]  17, 20; 28, 2;
[2]  17, 20;

paznici  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  8, 6; 8, 13;

paznicul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  23, 3;

păcat : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Sünde“: „péché“
păcat  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  24, 14;
[3]  2, 17; 2, 24; 14, 38;
[2]  24, 14;

păcate  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  12, 19;

păcatul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 17; 14, 38; 15, 23;
[3]  15, 23; 15, 23; 15, 23; 15, 23; 15, 25; 24, 14;
[2]  2, 17; 14, 38; 15, 23;
[4]  12, 13;
[5]  12, 13; 23, 16;
[6]  12, 13;

păcătui : (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „sündigen“: „pécher“
păcătuieşti  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  19, 5;
[2]  19, 5;

să păcătuiască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  19, 4;
[2]  19, 4;

păcurăresc : (cca 1650 ANON. CAR.) : adj.: „hirtlich“: „pastoral“
păcurărească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  17, 40;

păgîn : (1496 IORGA S. D.) : adj.: „heidnisch“: „paďen“
păgîn  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  30, 22;

păgîni  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 12; 10, 27;

păgînătate : (1625 SLLF) : s. f.: „Gottlosigkeit“: „pratique immorale“
păgînătate  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  24, 12;
[2]  24, 12;

păgînesc : (1581 CORESI EV.) : adj.: sündhaft“: „pécheur“
păgînească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  24, 12;

păgîni : (1650 ANON. CAR.) : v. IV: „abtrrünig werden“: „renier“
am păgînit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[4]  22, 22;
[5]  22, 22;
[6]  22, 22;

pămînt : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Erde, Land“: „terre, pays“
a pămîntul  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  30, 16;
[2]  30, 16;
[4]  18, 8;
[5]  18, 8;

pămînt  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.   (101x)
pămîntu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 6;
[2]  2, 5; 3, 19; 4, 12; 5, 3; 5, 4; 7, 6; 14, 32; 14, 45; 17, 49; 20, 31; 23, 23; 23, 27; 24, 9; 25, 23; 25, 41; 26, 7; 26, 8; 26, 20; 28, 3; 28, 9; 28, 13; 28, 14; 28, 14; 28, 20; 28, 23;
[5]  1, 2; 1, 2; 2, 22; 4, 11; 7, 9; 7, 23; 8, 2; 12, 16; 12, 17; 12, 20; 13, 31; 14, 4; 14, 11; 14, 14; 14, 22; 14, 33; 15, 4; 15, 32; 17, 12; 18, 11; 18, 28; 19, 9; 20, 10; 23, 4; 24, 20;

pămîntul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.   (105x)
pămîntului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 21; 2, 9; 2, 10; 3, 21; 17, 44; 17, 46; 20, 15; 21, 11;
[3]  1, 21; 2, 9; 2, 10; 17, 44; 17, 46; 20, 15; 21, 11;
[2]  1, 21; 2, 9; 2, 10; 3, 21; 17, 44; 17, 46; 20, 15; 21, 11; 4, 5;
[4]  14, 7; 18, 9; 21, 14; 22, 43; 24, 25;
[5]  14, 7; 18, 9; 21, 14; 22, 43;
[6]  11, 11; 14, 7; 21, 10;

păpuşă : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Bündel“: „botte, gerbe“
păpuş  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 18;
[4]  16, 1;

păpuşă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  30, 12;

păpuşi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  25, 18;
[2]  25, 18;
[5]  16, 1;

păpuşile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  16, 2;
[5]  16, 2;

păr : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Haar“: „cheveu(x)“
păr  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 45;
[2]  14, 45; 19, 16;
[6]  14, 11;

părul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  14, 11; 14, 26;
[5]  14, 11; 14, 26;
[6]  14, 26; 14, 26; 18, 9;

părului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  19, 13; 19, 16;

un păr  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  14, 45;

părea : (XVI sec. PS. H.) : v. II: „scheinen, erscheinen“: „paraître“
au părut  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[3]  19, 5;

pare  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  15, 10; 19, 4;

părea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  15, 34; 20, 34;

se pare  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  1, 23;
[6]  18, 4;

se părea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  1, 13;

părinte : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „1. Vater, 2. pl. Eltern“: „1. père, 2. pl. parents“
părintelui  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  18, 18;
[2]  18, 18;

părinţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  10, 18; 12, 6; 12, 7; 12, 8; 12, 8;
[3]  12, 6; 12, 8; 12, 8;
[2]  10, 18; 12, 6; 12, 7; 12, 8; 12, 8; 9, 18;
[4]  7, 12;
[5]  7, 12;
[6]  7, 12;

părinţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[3]  12, 7;

părtaş : (1564 CORESI CAZ.) : s. m.: „Komplize“: „complice“
părtaş  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  20, 30;
[2]  20, 30;

părăsi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. verlassen, 2. von etw. ablassen, absehen“: „1. quitter, 2. renoncer“
am părăsit  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[3]  12, 10;

au părăsit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  23, 13;
[2]  23, 13;

să părăsescu  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[1]  12, 23;
[2]  12, 23;

să va părăsi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  27, 1;
[2]  27, 1;

va părăsi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  12, 22;

vom părăsi  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[5]  17, 12;

păsa : (XVI sec. CV2) : v. I: „gehen“: „aller“
pasă  verb imp. 2 sg.   (75x)
păsaţ  verb imp. 2 pl. 
[1]  29, 10; 29, 10;

păsaţi  verb imp. 2 pl. 
[1]  23, 22; 25, 5;
[3]  23, 22; 25, 5; 25, 19; 29, 10;
[2]  23, 22; 25, 5; 29, 10; 29, 10;
[4]  14, 30;
[5]  14, 30;
[6]  14, 30;

păscător : (1665-1672 Ms. 4389) : adj.: „Weidener“: „qui paît, qui pâture“
păscătoare  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  28, 24;
[2]  28, 24;

păscător  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  28, 24;

păstor : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Hirte“: „berger“
păstorii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  25, 7;
[3]  21, 7; 22, 9; 25, 7;
[2]  25, 7;

păstoriul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  24, 17;
[5]  24, 17;
[6]  24, 17;

păstoresc : (1683-1686 Ms. 45) : adj.: „hirtlich “: „de berger“
păstorească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 40;
[2]  17, 40;

păstori : (XVI sec. CV2) : v. IV: „(Vieh, Schafe) hüten“: „garder“
păstorêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  16, 11;

păşi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „schreiten“: „franchir“
păşesc  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  5, 5;

păşescu  verb indicativ prezent 3 pl. 
[2]  5, 5;

păşind  verb gerunziu 
[1]  5, 5;

păşindu  verb gerunziu 
[2]  5, 5;

păşune : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Weide“: „pâturage“
păşune  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 4;

păşunea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  7, 8;

păzi : (1551-1553 ES) : v. IV: „1. bewahren, 2. achtgeben“: „1. garder, protéger, 2. veiller“
a păzi  verb infinitiv prezent 
[1]  18, 29;
[2]  18, 29;

ai păzit  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  13, 13; 13, 14;
[3]  13, 13; 13, 14;

am păzit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  25, 21;
[3]  25, 21;
[2]  25, 21;
[4]  22, 22;
[5]  22, 22;
[6]  22, 22;

au păzit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  30, 23;
[3]  15, 10; 30, 23;
[2]  30, 23;
[4]  20, 10;
[5]  20, 10;

fu păzind  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  11, 16;
[5]  11, 16;

mă voi păzi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  22, 24;

mă voiu păzi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  22, 24;
[6]  22, 24;

păzăşti  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  26, 15;

păzêşte  verb imp. 2 sg. 
[2]  20, 38;

păzêşte-te  verb imp. 2 sg. 
[1]  19, 2;
[2]  19, 2;

păzeşti  verb indicativ prezent 2 sg. 
[3]  26, 15;
[2]  26, 15;

păzi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  1, 12;
[2]  1, 12; 28, 24;
[6]  20, 10;

păziţi  verb indicativ prezent 2 pl. 
[1]  26, 16;
[3]  26, 16;
[2]  26, 16;

păzi-vei  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[4]  22, 44;

să păzască  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[2]  29, 11;
[5]  16, 21; 20, 3;

să păzască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  7, 1; 19, 11;
[2]  7, 1; 19, 11;
[5]  15, 16;

să păzească  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[1]  29, 11;
[3]  29, 11;
[4]  15, 16; 16, 21; 20, 3;
[6]  15, 16; 16, 21; 20, 3;

să păziţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[3]  30, 23;
[6]  13, 28; 18, 5; 18, 12;

se păzesc  verb indicativ prezent 3 pl. 
[3]  21, 4;

te păzêşte  verb imp. 2 sg. 
[3]  19, 2;

te vei păzi  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  22, 23;

vor fi păzite  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  21, 4;
[2]  21, 4;

păzit : (1665-1672 Ms. 4389) : adj.: „bewacht, behütet“: „gardé, protegé“
păzită  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 5;

păzitor : (1481 DERS) : s. m.: „1. Beschützer, 2. Wächter“: „1. protecteur, 2. gardien“
pădzitor  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  22, 3;

păzitorii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  28, 2;
[2]  28, 2;

păzitoriu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  22, 3;

păzitoriul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  22, 47; 22, 47;
[5]  22, 47; 22, 47;
[6]  22, 3;

pe : (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. auf, 2. über, 3. durch, 4. um, gegen, für“: „1. /2. sur, 3. par, 4. pour, contre“
pe  prep. 
[1]  9, 16; 29, 2;
[3]  4, 4; 24, 15; 26, 18;
[4]  7, 9; 19, 11; 20, 16;
[5]  20, 3;
[6]  16, 21;

pre  prep.   (2649x)

pedestraş : (1600 DIR) : s. m.: „Infanterist“: „fantassin“
pedestraşi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 4;
[3]  15, 4;
[6]  8, 4;

pedestrişi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  15, 4;

pedestrime : (1640 URECHE) : s. f.: „Infanterie“: „infanterie“
pedestrime  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  10, 6;

pedestru : (XVI sec. CV2) : s. m./adj.: „Fußgänger-“: „piéton“
pedestri  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 10;
[3]  4, 10;
[2]  4, 10;
[4]  10, 6; 15, 17; 15, 18;
[5]  10, 6; 15, 17; 15, 18;

pedestri  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  8, 4;
[5]  8, 4;
[6]  15, 16; 15, 17; 15, 18;

peletian : (1665-l672 Ms. 4389) : s. m.: „Peletian“: „Peletien“
felethei  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 7;

felethi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  20, 7;

ferethei  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 23;

filethi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  20, 23;

ofelethi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  15, 18;

ofilthul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  15, 18;

oheleth  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  8, 18;

othet  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  8, 18;

pentru : (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. für, 2. wegen, ... halber“: „1. pour, 2. à cause de“
pentru  prep.   (494x)

pereche : (1588 DIR) : s. f.: „Paar“: „paire“
o părêche  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  16, 1;
[6]  16, 1;

perete : (XVI sec. PS. SCH.) : s. m.: „Wand“: „mur“
părête  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  18, 11; 19, 10; 20, 25; 25, 22; 25, 34;
[3]  18, 11; 19, 10; 20, 25; 25, 22; 25, 34;
[2]  18, 11; 19, 10; 20, 25; 25, 22; 25, 34;

părêtele  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  31, 10;

un părête  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  25, 16;

peste : (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. über, 2. während“: „1. sur, au dessus de, 2. durant, pendant“
peste  prep. 
[4]  6, 2; 8, 18; 8, 18; 19, 35;

preste  prep.   (474x)

petrece : (XVI sec. CV2) : v. III: „1. durchführen, durchziehen, 2. begleiten, 3. sich belustigen“: „1. traverser, 2. accompagner, 3. se divertir“
am petrecut  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  12, 2;
[2]  12, 2;
[4]  7, 7;
[5]  7, 7;

au petrecut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[2]  9, 4; 9, 4; 9, 4; 9, 4;

au petrecut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[2]  30, 31;
[4]  12, 31;
[5]  12, 31; 20, 14;

să petreacă  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  6, 20;
[4]  19, 31;
[5]  19, 31;

se va petrêce  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[3]  2, 30;

petreci  verb imp. 2 sg. 
[4]  24, 2;

petreci  verb indicativ prezent 2 sg. 
[5]  24, 10;

va petrêce  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  2, 30;
[2]  2, 30;

va petrêce  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  2, 35;
[2]  2, 35;

peşteră : (1532 DERS) : s. f.: „Höhle“: „grotte“
peştera  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  22, 1;
[3]  22, 1;
[4]  23, 13;
[6]  23, 13;

peşteră  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  24, 4; 24, 4; 24, 8; 24, 9; 24, 11;
[3]  24, 4; 24, 8; 24, 9; 24, 11;

peştere  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  24, 4; 24, 4; 24, 8; 24, 9; 24, 11;

peşterea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  22, 1;
[5]  23, 13;

peşteri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 6;
[3]  13, 6; 24, 4;
[2]  13, 6;

piatră : (1408 BGL) : s. f.: „Stein“: „pierre“
a pietri  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  14, 4; 14, 4;

a pietriei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  14, 4;

a pietrii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  14, 4;

o piatră  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  7, 12; 17, 49; 25, 37;
[2]  7, 12; 17, 49; 25, 37;

o piiatră  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  6, 14; 14, 5; 14, 33; 17, 49; 25, 37;

piatra  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  6, 15; 6, 18; 7, 12; 17, 50; 23, 25;
[3]  6, 18;
[2]  6, 15; 6, 18; 17, 49; 17, 50; 23, 25; 23, 27;
[4]  20, 8; 22, 2;
[5]  20, 8; 22, 2;

piatră  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  6, 14; 14, 33; 14, 34; 17, 49; 17, 49;
[3]  6, 15;
[2]  6, 14; 14, 33; 14, 34; 17, 49;
[4]  5, 11; 11, 21; 11, 22; 12, 30; 17, 13; 21, 10; 10, 20;
[5]  12, 30; 17, 13; 21, 10;
[6]  21, 10;

pietri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 6; 14, 14; 14, 14; 17, 40; 17, 43; 30, 6;
[3]  13, 6; 17, 40; 17, 43; 30, 6;
[2]  13, 6; 14, 14; 17, 40; 17, 43; 30, 6;
[4]  16, 6; 16, 13; 18, 17;
[5]  16, 6; 16, 13; 18, 17;
[6]  12, 30; 16, 6; 16, 13; 18, 17;

pietri  subst. comun fem. sg. gen./dat. neacc. 
[3]  20, 19;

pietrile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  12, 31;

piiatra  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  23, 25;

piiatră  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 4; 14, 11; 14, 34;
[6]  5, 11; 17, 13;

pica : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „tropfen“: „goutter“
au picat  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[4]  21, 10;
[5]  21, 10;

picior : (1410 DLRV) : s. n.: „Fuss“: „pied“
picioare  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[1]  28, 14;
[2]  28, 14;
[4]  4, 4; 9, 3;
[5]  4, 4; 9, 3;
[6]  2, 18; 9, 3;

picioarele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  14, 13; 25, 24; 25, 41;
[3]  25, 24; 25, 41;
[2]  14, 13; 25, 24; 25, 41;
[4]  2, 18; 3, 34; 4, 12; 9, 13; 11, 8; 15, 16; 19, 24; 22, 10; 22, 34; 22, 37;
[5]  2, 18; 3, 34; 4, 12; 9, 13; 11, 8; 15, 16; 19, 24; 22, 10; 22, 34; 22, 39;
[6]  3, 34; 4, 4; 4, 12; 9, 13; 11, 8; 19, 24; 21, 20; 21, 20; 22, 10; 22, 34; 22, 39;

picioarelor  subst. comun neutru pl. gen./dat. acc. 
[1]  5, 4; 17, 6;
[3]  17, 6;
[2]  5, 4;
[4]  21, 20;
[5]  21, 20;

piciorul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  23, 22;
[2]  23, 22;

piciorului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[4]  14, 25;
[5]  14, 25;

piedică : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Hindernis“: „obstacle“
piêdecă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  18, 21;
[2]  18, 21;

pieire : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
peirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  24, 25;

piele : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Haut, Fell“: „peau“
piêle  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  19, 13; 19, 16;
[2]  4, 8;

pieliţă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Haut, Fell“: „peau“
peliţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  19, 13;

peliţele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  17, 44;
[5]  5, 2; 19, 12;

peliţile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  5, 2; 19, 12;

pielm : (1683-1686 Ms. 45) : s. n.: „Weizenmehl“: „farine de blé“
pielmu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  17, 28;

pielm  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  17, 28;

pierde : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „verlieren“: „perdre“
au pierdut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  15, 9;

pierdute  verb participiu 
[1]  9, 20;
[2]  9, 20;

pierdu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  22, 19;

să piarză  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  15, 8;

să piêrdem  verb conjunctiv prezent 1 pl. 
[4]  21, 5;
[5]  21, 5;

să piiarză  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  2, 25;
[6]  8, 2;

se pierdură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  9, 3;

va piêrde  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[6]  17, 8;

vei piêrde  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  24, 22;
[3]  24, 22;

voiu piêrde  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  2, 31;
[4]  4, 11;

vom piêrde  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[6]  14, 7;

vor piêrde  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[6]  14, 11;

pieri : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „zugrunde gehen, umkommen“: „périr, mourir“
am peri  verb cond.-opt. prezent 1 pl. 
[6]  18, 3;

au perit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  9, 3;
[3]  4, 16; 31, 7;

au pierit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[2]  9, 3;

peri  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  14, 45;
[6]  11, 17;

periră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  4, 2; 4, 11;
[4]  1, 27;
[5]  1, 27;
[6]  1, 27;

să fim perit  verb conjunctiv perfect 1 pl. 
[6]  19, 6;

să piaie  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  26, 10;

vei peri  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  20, 2;

vei să piei  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  19, 11;

veţ peri  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[1]  12, 25;

veţi peri  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[3]  12, 25;

piericiune : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
periciunea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  24, 21;

pierire : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
perirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  24, 15;
[5]  24, 15; 24, 21; 24, 25;

pierit : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „verstorben“: „mort“
perite  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. gen./dat. acc. 
[6]  2, 30;

pierzare : (1581 CORESI EV.) : s. f.: „Totschlag“: „meurtre“
pierzarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  24, 21;

pietrar : (1668-1670 HERODOT) : s. m.: „Maurer“: „maçon“
pietrari  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  5, 11;

pildă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Gleichnis, Beispiel“: „sentence, modèle“
pilda  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  24, 14;
[3]  24, 14;
[2]  24, 14;

pildă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 12;
[2]  10, 12; 9, 12;
[4]  23, 3;
[5]  23, 3;
[6]  23, 3;

pilduire : (1642 CAT. CALV.) : s. f.: „Gleichnis“: „sentence“
pilduire  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  5, 8;

pipăire : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Stoss“: „coup“
pipăiri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  7, 14;

piratonean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Piratoniter“: „de Piréatôn“
farathonitheanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  22, 29;

farathonitul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  23, 30;

farothoneanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[5]  23, 29;

pişa : (1620 MOXA) : v. I: „harnen“: „pisser, uriner“
pişind  verb gerunziu 
[1]  25, 22;
[2]  25, 22; 25, 34;

pişindu  verb gerunziu 
[1]  25, 34;

se pişă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  25, 22;

se pişă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[3]  25, 34;

pizmaş : (1581 CORESI EV.) : s. m./f.: „neidisch“: „envieux“
pizmaş  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  18, 29;

pizmaşa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  1, 6;

pizmă : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Hass, Missgunst“: „haine, rancune“
pizmă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  24, 12;

pizmui : (1577 CORESI PS.) : v. IV: „missgönen“: „envier“
pizmiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  21, 2;

pizmuind  verb gerunziu 
[1]  18, 29;

pîine : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „1. Brot, 2. Feldfrucht“: „1. pain, 2. céréales“
o pîine  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 36;
[2]  2, 36;

pîine  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.   (75x)
pîinea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  25, 11;
[4]  12, 3;
[5]  12, 3;
[6]  12, 3;

pîinele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  21, 6;
[4]  16, 2;
[5]  16, 2;

pîini  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 17; 21, 3; 21, 4; 21, 4; 25, 18;
[3]  1, 24; 10, 4; 17, 17; 21, 3; 21, 4; 21, 4; 25, 18;
[2]  1, 24; 10, 3; 10, 4; 16, 20; 17, 17; 21, 3; 21, 4; 21, 4; 21, 6; 25, 18;
[4]  9, 10; 12, 20; 16, 1; 17, 28;
[5]  9, 10; 9, 10; 16, 1;
[6]  16, 1;

pîinile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  9, 7; 21, 6; 21, 6; 25, 11;
[2]  9, 7; 21, 6; 25, 11;
[6]  16, 2;

pîlc : (XVI sec. PS. SCH.) : s. n.: „Gruppe“: „groupe“
pîlcu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  2, 25;

un pîlc  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  2, 25;
[6]  2, 25;

pînă : (XVI sec. PS. H.) : prep.: „bis, auch, noch“: „jusque, encore“
pănă  (140x)
pînă  (288x)

pîngări : (1632 EUSTR. PRAV.) : v. IV: „besudeln, beflecken“: „tacher, profaner“
să pîngărescu  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[1]  25, 33;

pîntece : (1448 DERS) : s. n.: „Bauch, Leib“: „ventre“
pîntece  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  28, 3; 28, 7; 28, 7; 28, 8; 28, 9;
[2]  28, 3; 28, 7; 28, 7; 28, 8; 28, 9;
[4]  11, 5; 11, 5;
[5]  11, 5; 11, 5;

pîntecele  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  23, 3;
[3]  1, 5;
[4]  7, 12; 16, 11; 20, 10;
[6]  16, 11;

pîntecile  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[2]  23, 3;
[5]  7, 12; 16, 11; 20, 10;

pînticele  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  1, 6;

pînzar : (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „Weber“: „tisserand“
pîndzariului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[2]  17, 7;

pînzariului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  17, 7;

pîrî : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „verklagen“: „dénoncer“
să pîrască  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[3]  27, 11;

pîrîu : (1337 DRĂGANU) : s. n.: „Bach“: „ruisseau“
părău  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[2]  15, 5;

părăul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[2]  30, 9; 30, 10; 30, 21;

părîu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[2]  17, 40;

pîraie  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[5]  22, 5;

pîraiele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[4]  22, 5;
[6]  22, 5;

pîrău  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  17, 13;

pîrîu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 5; 17, 40;
[3]  17, 40;
[6]  2, 13; 17, 13;

pîrîul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  30, 9; 30, 21;
[3]  30, 9; 30, 10; 30, 21;
[4]  15, 23;
[5]  15, 23; 17, 13; 1, 12;
[6]  15, 23;

pîrîului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  30, 10;

pîrjoli : (1640 URECHE) : v. IV: „abbrennen“: „incendier“
se vor pîrjoli  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[6]  23, 7;

plaşcă : (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Geschenk“: „cadeau“
plăşci  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  19, 41;

plată : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Belohnung“: „récompense“
plată  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  19, 36;

plăcea : (1551-1553 ES) : v. II: „gefallen“: „plaire“
ară fi plăcut  verb cond.-opt. prezent 3 sg. 
[6]  19, 6;

au plăcut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[3]  15, 22;
[4]  3, 19;
[5]  3, 19;
[6]  3, 19;

fu plăcut  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  17, 4;

plac  verb indicativ prezent 3 pl. 
[3]  2, 35;

place  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  13, 14; 14, 36; 14, 40;
[5]  18, 26;
[6]  24, 22;

placi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[3]  29, 6;
[6]  15, 26;

plăcea-va  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  18, 23;

plăcu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  18, 5;
[3]  18, 5; 18, 20;
[2]  18, 5;
[4]  3, 36;
[5]  3, 36;
[6]  3, 36;

va plăcea  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  2, 16; 11, 10;
[4]  18, 4;
[5]  18, 4;
[6]  19, 37;

plăti : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „bezahlen, vergelten“: „payer, récompenser“
să plătească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  26, 23;
[6]  3, 39;

va plăti  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  24, 20;
[2]  24, 20;
[4]  12, 6;
[5]  12, 6;

voi plăti  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  15, 7;

voiu plăti  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  15, 7;

pleca : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „1. neigen, beugen, 2. weggehen“: „1. pencher, incliner, 2. partir;
au plecat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  19, 14;
[5]  19, 14;

pleacă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  13, 18;
[2]  13, 18;

plecat-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  22, 10;

plecă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  22, 10;
[5]  22, 10;
[6]  19, 14;

plecîndu-se  verb gerunziu 
[3]  24, 9;

să plecă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  24, 9; 28, 14;
[2]  24, 9; 28, 14;
[4]  24, 20;
[5]  24, 20;

se plecară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  10, 19;

se plecă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  24, 20;

va pleca  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  14, 7;
[2]  14, 7;
[4]  17, 16;

plecat : (XVI sec. PS. SCH.) : adj.: „weggegangen“: „parti“
plecat  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  15, 31;

plămîn : (1600 HC) : s. f.: „Lunge“: „poumon“
plemăne  subst. fem. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  19, 13;

plemănea  subst. fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  19, 16;

plimba : (XVI sec. CV2) : v. I: „spazieren“: „(se) promener“
se primbla  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[6]  11, 2;

plin : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „1. voll, gefüllt, 2. reich an“: „1. plein, rempli, 2. riche en“
cei plini  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  2, 5;

plin  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  15, 32;

plină  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 25;
[4]  23, 11;
[5]  23, 11;
[6]  23, 11;

plini  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 5;

plinii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[2]  2, 5;

plînge : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „(be)weinen, klagen“: „déplorer, plaindre, regretter“
a plînge  verb infinitiv prezent 
[1]  30, 4;
[2]  30, 4;

am plîns  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[4]  12, 22;

am plînsu  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[5]  12, 22;

au plîns  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  1, 10; 6, 19; 20, 41; 28, 3;
[4]  11, 26; 13, 37; 18, 33;

au plîns  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  30, 4;
[4]  13, 36;

au plînsu  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  4, 19;
[2]  1, 10; 4, 19; 6, 19; 20, 41; 28, 3;
[5]  11, 26; 13, 37; 18, 33;

au plînsu  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[2]  30, 4;
[4]  1, 12;
[5]  1, 12; 13, 36;

de plîns  verb supin 
[3]  30, 4;

plîng  verb indicativ prezent 3 pl. 
[3]  11, 5;

plînge  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  11, 5;
[2]  11, 5;
[4]  19, 1;
[5]  19, 1;
[6]  19, 1;

plînge  verb imp. 2 sg. 
[4]  14, 2;
[5]  14, 2;

plîngea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  1, 7; 15, 34;
[3]  1, 7; 1, 10; 15, 34; 28, 3;
[2]  1, 7; 15, 34;
[4]  15, 23; 18, 33;
[5]  15, 23; 18, 33;
[6]  13, 37; 15, 23;

plîngea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  13, 16;
[3]  13, 16;
[2]  13, 16;
[6]  1, 12;

plîngeai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[4]  12, 21;
[5]  12, 21;
[6]  12, 21;

plîngeam  verb indicativ imperfect 1 sg. 
[6]  12, 22;

plîngeţ  verb imp. 2 pl. 
[4]  3, 31;

plîngeţi  verb imp. 2 pl. 
[5]  1, 24;
[6]  1, 24; 1, 24; 3, 31;

plîngi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  1, 8; 16, 1;
[3]  1, 8;
[2]  1, 8; 16, 1;

plîngînd  verb gerunziu 
[1]  1, 10;
[4]  3, 16; 15, 30; 15, 30;
[5]  3, 16; 15, 30; 15, 30;
[6]  3, 16; 3, 33; 15, 30; 15, 30;

plîngîndu  verb gerunziu 
[2]  1, 10;

plînsără  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  25, 1;

plînse  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  24, 17;
[3]  4, 19; 24, 17; 25, 1;
[2]  24, 17;
[4]  1, 17; 3, 32; 3, 32; 3, 33;
[5]  1, 17; 3, 32; 3, 32; 3, 33;
[6]  1, 17; 3, 32; 11, 26; 13, 36; 18, 33;

plînseră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  11, 4;
[3]  6, 19; 11, 4; 20, 41; 30, 4;
[2]  11, 4; 25, 1;
[4]  13, 36;
[5]  13, 36; 12, 35;
[6]  3, 32; 3, 35;

să plîngă  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  3, 35;
[5]  3, 35;

vei plînge  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  16, 1;

plîngere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Beweinen, Klage“: „action de pleurer, de déplorer, plainte“
plîngere  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 36;
[5]  13, 36;
[6]  1, 17; 13, 36;

plîngerea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  18, 33;

plînsoare : (1613 IORGA) : s. f.: „Weinen“: „pleur“
plînsoarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  1, 17;
[5]  1, 17;

ploaie : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Regen“: „pluie“
ploaie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  12, 17; 12, 18;
[3]  12, 17; 12, 18;
[2]  12, 17; 12, 18;
[4]  1, 21; 23, 4;
[5]  23, 4;
[6]  1, 21; 23, 4;

plocon : (1557 DERS) : s. n.:„Geschenk“: „cadeau, présent“
pocloane  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[2]  9, 27;
[4]  8, 2; 8, 6;
[5]  8, 2; 8, 6;

poclonul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  25, 27;

plug : (1560-1561 CORESI TE2) : s. n.: „Pflug“: „charrue“
plugului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  13, 20;

poală : (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Fusse (des Berges)“: „le pied (de la montagne)“
poala  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  15, 27; 24, 6; 24, 6; 24, 12; 24, 12;
[3]  15, 27; 24, 6; 24, 6; 24, 12; 24, 12; 25, 20;
[2]  15, 27; 24, 6; 24, 6; 24, 12; 24, 12;

poalele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  25, 20;

poartă : (1470 DERS) : s. f.: „Tor, Pforte“: „porte“
a porţi  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[4]  18, 24;
[5]  18, 24;

poarta  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 52;
[3]  4, 13; 17, 52;
[2]  17, 52;
[6]  11, 23; 23, 16;

poartă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 17;
[2]  4, 17;
[4]  18, 26; 19, 8; 19, 8; 19, 8; 23, 15; 23, 16;
[5]  18, 26; 19, 8; 19, 8; 19, 8; 23, 15; 23, 16;
[6]  3, 27; 15, 2; 18, 26; 18, 33; 19, 8; 19, 8; 23, 15;

porţi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  23, 7;
[2]  23, 7;
[6]  18, 24;

porţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  4, 17; 21, 13;
[4]  3, 27; 10, 8; 15, 2; 18, 4; 18, 24; 18, 33;
[5]  3, 27; 10, 8; 11, 23; 15, 2; 18, 4; 18, 24; 18, 33;
[6]  10, 8; 11, 9; 18, 4; 18, 24;

porţile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  21, 13;

porţilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  1, 9; 17, 52; 23, 7;
[2]  1, 9; 17, 52;

pocăi : (XVI sec. CV2) : v. IV: „Busse tun, sich bekehren“: „se repentir“
să se pocăiască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  15, 29;

podoabă : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Zierde, Scmuck“: „ornement, bijoux“
podoaba  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  1, 24; 1, 24; 15, 25;
[5]  1, 24; 15, 25;

podoabă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  1, 24;

podoabe  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  1, 24;

pofti : (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „1. begehren, verlangen, wünschen, 2. (er)bitten, 3. auffordern“: „1. demander, désirer, 2. solliciter, prier, 3. inviter“
am poftit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[3]  26, 23;

poftêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  20, 4;
[2]  2, 16; 20, 4;
[5]  3, 21;
[6]  3, 21;

pofti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[5]  23, 15;

poftiia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[6]  13, 2;

pohtêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  2, 16; 20, 4;
[4]  3, 21; 20, 11;

pohti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  23, 15;

poimîine : (1643 VARLAAM) : adv.: „übermorgen“: „après demain“
poimîine  adv. de timp 
[3]  20, 5; 20, 12;
[6]  11, 12;

polată : (1581 CORESI EV.) : s. f.: „Terrasse“: „véranda“
polate  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  16, 22;

polog : (1665-1672 Ms. 4389) : s. n.: „Zelt“; „tente“
polog  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  26, 5; 26, 7;
[2]  26, 5; 26, 7;

pomeni : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „gedenken, erinnern“: „commémorer“
pomeni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  4, 17;

pomenind  verb gerunziu 
[5]  14, 11;

să pomenească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  18, 18;
[5]  18, 18;

se pomenească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  18, 18;

vei pomeni  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  25, 31;
[2]  25, 31;

pomenitor : (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „Chronist“: „chroniqueur“
pomenitor  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  20, 24;

pomenitoriu  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  20, 24;

popas : (1638 IORGA S.D.) : s. n.: „Rast“: „halte“
popas  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  7, 6;
[5]  7, 6;

popasul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 18;
[2]  1, 18;

poposi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „rasten“: „faire halte, camper“
va poposi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[4]  17, 8;
[5]  17, 8;

popă : (1435 DERS) : s. m.: „Priester“: „prêtre“
popi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  6, 2;

popii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  6, 2;
[3]  5, 5;
[2]  6, 2;

porni : (XVI sec. CV2) : v. IV: „aufbrechen“: „(se) mettre en route“
au pornitu  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  14, 32;
[2]  14, 32;

se porni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[5]  23, 15;
[6]  1, 26;

te-ai pornit  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[3]  15, 19;

te porniş  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  15, 19;
[2]  15, 19;

voi porni  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  15, 20;

voiu porni  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  15, 20;

port : (1668-1672 HERODOT) : s. n.: „Tracht“ : „habit“
portul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[6]  13, 18;

portar : (1436 DLRV) : s. m.: „Portier“: „portier, concierge“
portarii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[5]  4, 6;

portăriţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  4, 6;
[6]  4, 6;

porunci : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „befehlen, gebieten“: „ordonner, commander“
ai porăncit  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[6]  9, 11;

am porăncit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[6]  7, 7;

am porîncit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[2]  3, 13; 25, 7; 25, 21;
[5]  7, 7;

am poruncit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  3, 13; 21, 2; 25, 7; 25, 21;
[4]  7, 7;

au porăncit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[3]  20, 29;

au porăncit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  13, 13; 13, 14; 13, 14;
[6]  14, 19; 14, 20; 16, 11; 18, 12;

au porîncit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[2]  20, 29; 25, 15;

au porîncit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[2]  13, 13; 13, 14; 21, 2;
[5]  9, 11; 11, 22; 13, 29; 14, 19; 17, 14; 17, 23; 18, 12; 21, 14; 24, 19;

au poruncit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  20, 29; 25, 15;

au poruncit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  13, 13; 13, 14; 21, 2;
[4]  9, 11; 11, 22; 13, 29; 14, 19; 17, 14; 17, 23; 18, 12; 21, 14; 24, 19;

era porîncindu-să  verb perfect simplu 3 sg. 
[5]  19, 9;

porăncesc  verb indicativ prezent 1 sg. 
[3]  21, 2;
[6]  13, 28;

porănceşti  verb imp. 2 sg. 
[3]  14, 37;

porănci  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  16, 4; 17, 20; 18, 22; 23, 8;
[2]  9, 17;
[6]  1, 18; 4, 12; 5, 25; 12, 20; 13, 28; 13, 29; 15, 15; 17, 14; 18, 5; 18, 5; 21, 14; 24, 19;

porăncind  verb gerunziu 
[3]  19, 5;

porăncise  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[3]  13, 8;

porîncescu  verb indicativ prezent 1 sg. 
[2]  21, 2;
[5]  13, 28;

porînci  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  10, 17; 15, 4; 17, 20; 18, 22; 23, 8;
[4]  10, 4;
[5]  4, 12; 5, 25; 11, 19; 13, 28; 18, 5;

porîncind  verb gerunziu 
[5]  18, 5;

porînciţi  verb imp. 2 pl. 
[5]  17, 16;

poruncesc  veb indicativ prezent 1 sg. 
[4]  13, 28;

porunci  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  10, 17; 13, 14; 15, 4; 17, 20; 18, 22; 23, 8;
[4]  4, 12; 5, 25; 11, 5; 11, 18; 11, 19; 13, 28; 18, 5;

poruncind  verb gerunziu 
[4]  18, 5;

poruncitu-mi-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  21, 2;

porunciţ  verb imp. 2 pl. 
[4]  17, 16;

va porînci  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[2]  13, 14; 25, 30;

va porunci  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  13, 14; 25, 30;

voi porînci  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  19, 3;
[5]  14, 8;

voiu porănci  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[6]  14, 8;

voiu porunci  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  19, 3;
[4]  14, 8;

poruncă : (1564 CORESI CAZ.) : s. f.: „Befehl, Gebot“: „ordre, commandement“
o poruncă  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  21, 2;

porăncile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  13, 14; 30, 23;

porăncilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[3]  22, 14;

porînca  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  13, 13;

porîncă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  30, 25;

porunca  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  13, 13;
[3]  13, 13; 15, 23; 17, 36; 21, 8; 30, 25;
[6]  18, 5;

poruncă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  30, 25;

posadnică : (1654 NEAGOE) : s. f.: „Konkubine“: „concubine“
ale posadnicilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[6]  19, 5;

o posadnică  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  3, 7;

posadnica  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  3, 7; 21, 8; 21, 11;

posadnice  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  5, 13; 20, 3; 15, 16;

posadnicele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  16, 21; 16, 22;

poslaneţ : (1668-1672 HERODOT) : s. m.: „Bote, Sendbote“: „messager“
poslaneţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  11, 3; 19, 11; 19, 20; 25, 14;

poslaniţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  16, 19; 19, 21; 19, 21;

poslaniţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[2]  11, 4; 11, 9; 19, 20;

poslaniţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[2]  11, 7; 11, 9;

poslanic : (1668-1672 HERODOT) : s. m.: „Bote, Sendbote“: „messager“
poslanic  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 14;

poslanici  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  19, 11; 19, 20; 19, 21; 19, 21;

poslanicii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  11, 4; 11, 9; 16, 19; 19, 20;

poslanicilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  11, 7; 11, 9;

posluşi : (1612 DIRB) : v. IV: „(be)dienen“: „servir“
posluşiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[4]  19, 18;
[5]  19, 17;

posluşnic : (1581 CORESI EV.) : s. m.: „Diener“: „serviteur“
posluşnici  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  9, 3; 11, 3;
[2]  9, 3;

post : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Fasten“: „jeűne“
post  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  12, 16;
[6]  12, 16;

postu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  12, 16;

posti : (XVI sec. CV2) : v. IV: „fasten“: „jeűner“
am postit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[4]  12, 22;
[5]  12, 22;

au postit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[4]  1, 12;
[5]  1, 12;

au postit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  7, 6;
[2]  7, 6;

mă postiiam  verb indicativ imperfect 1 sg. 
[6]  12, 22;

posteai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[5]  12, 21;

postescu  verb indicativ prezent 1 sg. 
[4]  12, 23;
[5]  12, 23;

postescu  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  31, 13;
[2]  31, 13;

posti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  12, 16;
[5]  12, 16;

postiiai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[4]  12, 21;

postiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  1, 12;

să postesc  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[6]  12, 23;

se posti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  12, 16;

se postiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  31, 13;

te postiiai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[6]  12, 21;

potoli : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. beschwichtigen, 2. nachlassen“: „1. calmer, 2. relâcher“
potoli  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  24, 8;
[3]  24, 8;
[2]  24, 8;

să potoli  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  13, 38;
[5]  13, 38;

potopi : (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „verheeren“: „anéantir“
să potopească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  21, 5;

potopi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  6, 6;

va potopi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  12, 15;

potrivă : (1646 PRAV. MOLD.) : s. f.: „Ähnlichkeit“: „ressemblance“
potriva  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  26, 15;
[2]  17, 2; 17, 21; 9, 24;
[6]  3, 8;

potrivi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „übereinstimmen“: „s'accorder“
să mă potrivesc  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[6]  6, 22;

potrivnic : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „1. Gegner, Feind, 2. ähnlich“: „1. ennemi, 2. semblable à“
potrivnecul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 9;

potrivnic  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  7, 22;

potrivnicul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  2, 9;
[2]  2, 9;

povaţă : (1551-1553 ES) : s. f.: „Anleitung, Anweisung“: „conseil“
o povaţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  3, 38;

povaţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  5, 2;

povesti : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „erzählen“: „raconter“
povestescu  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  11, 5;

povesti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  19, 18;
[4]  17, 17;
[5]  17, 17;

povestiia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[4]  1, 13;
[5]  1, 13;

povestiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  17, 31;
[2]  11, 5;
[4]  11, 10; 19, 8;
[5]  11, 10;

povestiseră  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[5]  19, 8;

povestiţ  verb imp. 2 pl. 
[4]  1, 20;

povestiţi  verb imp. 2 pl. 
[5]  1, 20;

să povestească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  4, 13;
[2]  4, 13;

să povestiţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[6]  1, 20;

vei povesti  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  8, 9;
[2]  8, 9;
[4]  13, 4;
[5]  13, 4;

voi povesti  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  9, 19;

voiu povesti  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  9, 19;

povăţi : (1682 DOSOFTEI VS) : v. IV: „anleiten, unterweisen“: „conduire“
au povăţit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  7, 23;

au poveţit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[5]  7, 23;

povăţui : (1644 CAZ. DEALU) : v. IV: „anleiten, unterweisen“: „conseiller“
au povăţuit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  7, 23;

povăţuitor : (1642 ÎNV.) : s. m.: „(An)Leiter, Unterweiser, Ratgeber“: „guide, chef, conseiller“
povăţitor  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  15, 17; 22, 2; 25, 30;
[5]  3, 38; 5, 2; 6, 21; 7, 8;

povăţitoriu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 17;

povăţuitori  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 30;

povăţuitoriu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  22, 2;
[4]  3, 38; 5, 2; 6, 21; 7, 8;

pradă : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Beute, Raub“: „pillage“
a prăzilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  15, 13;

ale prăzilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  15, 13;

prada  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  30, 20;

pradă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  30, 16;
[4]  3, 22;
[6]  12, 30;

prădzi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  15, 21; 30, 19; 30, 26;

prăzi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 32; 15, 19; 15, 21; 30, 19; 30, 26;
[3]  30, 22;
[2]  14, 32; 15, 19;
[4]  3, 22;
[5]  3, 22;
[6]  3, 22;

prăzile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  14, 30; 30, 16; 30, 20; 30, 22; 30, 26;
[2]  14, 30; 30, 16; 30, 20; 30, 22; 30, 26;
[4]  8, 11; 12, 30;
[5]  8, 12; 12, 30;

prăzilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  30, 20; 30, 20;
[2]  30, 20; 30, 20;

prag : (1563 CORESI PRAXIU) : s. n.: „Türschwelle“: „seuil de porte“
prag  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  5, 4;
[3]  5, 4;
[2]  5, 4;

pragul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  1, 9;
[2]  4, 4;

pragurile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  1, 9;

pragurilor  subst. comun neutru pl. gen./dat. acc. 
[1]  5, 4;
[2]  5, 4;

praştie : (1649 MARD.) : s. f.: „Schleuder“: „fronde“
o praştie  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  17, 40;

praştie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 49;
[3]  17, 49;

praştiei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  25, 29;
[2]  25, 29;

praştiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 40; 17, 50;
[3]  17, 50; 25, 29;
[2]  17, 40; 17, 50;

prăda : (XVI sec. PS. SCH.) : v. I: „plündern“: „piller“
ai prădat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[3]  12, 4;

prăji : (1581 CORESI EV.) : v. IV: „backen“: „frire, rôtir“
prăjită  verb participiu sg. fem. 
[6]  6, 19;

prăpastie : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Abgrund, Schluct“: „abîme“
o propastie  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  18, 17;

prăpădi : (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „verschwenden“: „dissiper“
prăpădeşti  verb indicativ prezent 2 sg. 
[4]  20, 19;
[5]  20, 19;

să prăpădeşti  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[6]  20, 19;

voi prăpădi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  20, 20;

voiu prăpădi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[6]  20, 20;

prăştia : (1683-1686 Ms. 45) : v. I: „schleudern“: „tirer de la fronde“
vei prăştiia  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  25, 29;
[2]  25, 29;

prăznui : (1560 BRATU) : v. IV: „feiern“: „fêter“
prăznuia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  30, 16;

prăznuindu  verb gerunziu 
[2]  30, 16;

prea : (XVI sec. PS. SCH.) : adv.: „zu, sehr, überaus“: „très, beaucoup, extrêmement“
prea  adv. cantitativ 
[3]  2, 9; 2, 9;

preajmă : (1668-1672 HERODOT) : s. f.: „Nähe“: „entourage“
preajma  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  13, 5; 17, 8; 17, 30; 26, 20;
[2]  13, 5; 17, 8; 17, 30; 26, 20;
[4]  22, 23;
[5]  11, 15; 22, 23;

precum : (1592 DIR) : conj.: „wie“: „comme“
precum  conjuncţie subord. 
[1]  14, 19;
[4]  18, 32;

preot : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Priester“: „prêtre“
a preoţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  22, 19;

preot  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 35; 14, 19;
[3]  2, 35; 14, 19; 14, 19; 21, 5;
[4]  20, 26;
[6]  20, 26;

preotul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 9; 1, 12; 2, 11; 2, 12; 2, 14; 3, 1; 14, 3; 14, 19; 14, 36; 22, 9; 22, 11; 23, 9; 30, 7;
[3]  1, 9; 1, 12; 2, 11; 2, 12; 2, 14; 2, 17; 3, 1; 14, 3; 14, 36; 21, 1; 21, 2; 21, 4; 21, 6; 21, 9; 22, 9; 22, 11; 23, 9; 30, 7;
[4]  15, 24; 15, 27;
[6]  15, 24; 15, 27;

preotului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  2, 13; 2, 13; 2, 15; 2, 15; 21, 2; 21, 5;
[3]  2, 13; 2, 15; 2, 15;

preoţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  22, 18;
[3]  1, 3; 22, 11; 22, 18;
[6]  8, 17; 20, 25;

preoţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  1, 3; 5, 5; 22, 11; 22, 17; 22, 17; 22, 18; 22, 21;
[3]  22, 17; 22, 18; 22, 21;
[4]  8, 17; 15, 35; 17, 15; 19, 11; 20, 25;
[6]  15, 35; 15, 35; 17, 15; 19, 11;

preoţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[3]  22, 17;
[4]  15, 35;

preut  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  2, 35; 14, 3; 14, 19;
[5]  20, 26;

preutul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[2]  1, 9; 1, 12; 2, 11; 2, 14; 14, 19; 14, 36; 21, 1; 21, 1; 21, 4; 21, 6; 21, 9; 22, 9; 22, 11; 23, 9; 30, 7;
[5]  15, 24; 15, 27;

preutului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[2]  2, 12; 2, 13; 2, 13; 2, 15; 2, 15; 3, 1; 21, 2; 21, 5;

preuţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  1, 3; 22, 18;
[5]  20, 25;

preuţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[2]  5, 5; 22, 11; 22, 17; 22, 17; 22, 18; 22, 21;
[4]  7, 16;
[5]  15, 35; 17, 15; 19, 11;

preuţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[2]  22, 19;
[5]  15, 35;

preoţesc : (1502 BGL) : adj.: „des Priesteres“: „sacerdotal“
preoţească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  22, 19;

preoţească  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 13;

preoţi : (1560-1561 CORESI TE2) : v. IV.: „zum Priester weihen“: „ordonner prêtre“
să prioţască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  2, 28;
[2]  2, 28;

preoţie : (1560-1561 CORESI TE2) : s. f.: „Stand des Priesters, Priestertum“: „sacerdoce“
ale preoţiei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  2, 36;

preoţiile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  2, 36;

prepune : (XVI sec. PS. SCH.) : v. III: „verdächtigen, vermuten“: „soupçonner, présumer“
prepuind  verb gerunziu 
[2]  18, 9;

prepunea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  18, 9;

presăra : (1560 BRATU) : v. I: „(be-)streuen“: „saupoudrer“
presără  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  13, 19;

pretutindeni : (XVI sec. PS. SCH.) : adv.: „überall“: „partout“
pretutindinea  adv. de loc 
[6]  8, 6;

preţ : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „Preis“: „prix“
preţul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  13, 21;
[2]  13, 21;

pricepe : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „wahrnehmen, erkennen“: „percevoir, connaître“
a pricêpe  verb infinitiv prezent 
[1]  2, 9;

era pricepîndu  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  18, 14;

pricep  verb indicativ prezent 1 sg. 
[3]  24, 21;

pricêpe  verb indicativ prezent 3 sg. 
[2]  18, 15;
[5]  18, 34;

pricepea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[6]  15, 11;

pricepea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[2]  18, 5;

pricepi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[6]  14, 20;

pricepînd  verb gerunziu 
[3]  14, 29;
[6]  14, 1;

pricepîndu-să  verb gerunziu 
[2]  18, 14;

pricepu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  4, 20; 20, 39; 28, 14;
[4]  12, 19;
[5]  12, 19;
[6]  5, 12; 12, 19; 14, 22;

pricepură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  3, 20; 4, 6;

să pricêpe  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  18, 15;

se pricêpe  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  18, 15;

va pricêpe  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  2, 9; 17, 47;

vei pricêpe  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  20, 7;

veţi pricêpe  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[3]  12, 17;

voiu pricêpe  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  19, 3;

vom pricêpe  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[3]  6, 9;

pricepere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Verständnis, Sachkunde“: „compréhension, connaissance des choses“
pricêpere  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 3;
[2]  25, 3;

prici : (1618 GCR) : v. IV: „streiten, hadern“: „quereller, disputer“
pricindu-se  verb gerunziu 
[4]  19, 9;

se priciia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[6]  19, 9;

veţi prici  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[1]  12, 14; 12, 15;
[2]  12, 14; 12, 15;

price : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Missverständnis, Zank“: „malentendu, querelle“
price  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  15, 4;
[5]  15, 4;

prieten : (1551-1553 ES) : s. m.: „Freund“: „ami“
priiatenul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  16, 17; 16, 17;
[6]  15, 37; 16, 16; 16, 17; 16, 17;

priiatinul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  15, 37;

priêtenul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  16, 16;

prietnicie : (1650 ANON. CAR.) : s. f.: „Freundschaft“: „amitié“
prietniciia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  20, 41;

prihană : (1668-1672 HERODOT) : s. f.: „Tadel, Verbrechen“: „souillure“
prihană  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  22, 31;
[5]  22, 31;

prilesti : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „täuschen, betrügen“: „tromper“
ai prelestit  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  28, 12;

au prilăstit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  19, 26;
[5]  19, 26;

au prilestit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[5]  21, 5;

primar : (1640 PRAV. GOV.) : adj.: „primär, wesentlich“: „germain“
primare  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  14, 50;
[6]  13, 3;

primejdie : (1640 URECHE) : s. f.: „Gefahr“: „danger, péril“
primejdie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  24, 20;
[3]  24, 20;
[2]  24, 20;

primejdiei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 6;
[2]  1, 6;
[4]  22, 19;
[5]  22, 19;

primejdiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 6; 26, 24;
[2]  1, 6; 26, 24;
[4]  4, 9; 22, 7;
[5]  4, 9;

primejdiilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  10, 19;

primejdui : (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „gefährden“: „péricliter, mettre en danger“
mă primejduiescu  verb indicativ prezent 3 pl. 
[5]  22, 7;

primeni : (1563 CORESI PRAXIU) : v. IV: „wechseln, verändern“: „changer“
au premenit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[2]  21, 13;

premeni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  10, 9;
[2]  10, 9;
[4]  12, 20;

primprejur : (1640 URECHE) : adv.: „ringsherum“: „autour“
premprejur  adv. de loc 
[1]  10, 1; 12, 11;

prenpregiur  adv. de loc 
[5]  7, 1; 7, 1;

pren pregiur  adv. de loc 
[2]  12, 11;

pren prejur  adv. de loc 
[1]  14, 47;

prin : (XVI sec. PS. H.) : prep.: „1. in, 2. durch“: „1. en, 2. à travers“
pren  (58x)

prinde : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „ergreifen, erfassen“: „prendre, saisir, attraper“
am prins  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[6]  4, 10;

am prinsu  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  27, 11;
[2]  27, 11;

au prins  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  8, 2;

prinde  verb imp. 2 sg. 
[1]  20, 31;
[2]  20, 31;
[4]  2, 21;
[5]  2, 21;

prindea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  27, 9;
[2]  27, 9;

prinse  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  15, 7;
[3]  15, 7;
[2]  15, 7;
[6]  10, 4;

prinseră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  30, 11;
[3]  6, 10;
[2]  30, 11;

prinş  verb indicativ perfect simplu 1 sg. 
[4]  4, 10;

prinşu  verb indicativ perfect simplu 1 sg. 
[5]  4, 10;

s-au prins  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  18, 18;

s-au prinsu  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[5]  18, 18;

să prindză  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[2]  23, 26;

să prindză  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  23, 8;

să prinză  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[1]  23, 26;
[3]  19, 14; 19, 20; 23, 8; 23, 26;

să prinză  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  23, 8;
[3]  21, 2;

să vor prinde  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[5]  23, 6;

se prindea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  2, 14;

se vor prinde  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[4]  23, 6;

voiu prinde  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  20, 20;

printre : (XVI sec. PS. SCH.) : prep.: „zwischen“: „parmi“
printre  prep. 
[3]  24, 23;

pripă : (1560-1561 CORESI TE2) : s. f.: „Hast“: „hâte“
pripă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  21, 8;
[4]  17, 18;
[5]  17, 18;

pripi : (1550 AIIN) : v. IV: „drängen, treiben, 2. eilen“: „1. pousser, inciter, 2. hâter“
fu pripindu-să  verb gerunziu 
[5]  4, 4;

fu pripindu-se  verb gerunziu 
[4]  4, 4;

să pripi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  28, 21;
[2]  28, 21;

prisoseala : (1642 CAZ. GOV.) : s. f.: „die anderen“: „les autres“
presosala  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 33;

prisosi : (1626 DRH) : v. IV: „1. überschüssig sein, 2. im Überfluss vorhanden sein“: „1. être de trop, 2. surabonder“
prisosi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  18, 8;
[5]  18, 8;

pristăvi : (1683-1686 Ms. 45) : v. IV: „beraten“: „conseiller, guider“
pristăvind  verb gerunziu 
[2]  19, 20;

priveghea : (XVI sec. PS. SCH.) : v. II: „wachen“: „veiller“
privegheai  verb indicativ imperfect 2 sg. 
[6]  12, 21;

privi : (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „ansehen, betrachten“: „regarder, contempler“
priviia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[5]  6, 16;
[6]  6, 16;

priviia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  6, 16;

vei privi  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[2]  2, 32;

prînz : (1551-1553 ES) : s. n.: „1. Mittagessen, 2. Mittag, Mittagszeit“: „1. déjeunner, 2. midi“
prîndz  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  24, 15;

prînz  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  12, 4; 12, 4; 24, 15;

prînzu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  24, 15;

prînzi : (1560-1561 CORESI TE2) : v. IV: „speisen“: „déjeuner“
prîndziia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[2]  14, 24;

prînzi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  11, 13;

prînziia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  14, 25;

proaşcă : (1620 MOXA) : s. f.: „(Schuss-) Weitte“: „distance“
proaşcă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  20, 20;

procleţi : (1564 CORESI CAZ.) : v. IV: „verdammen“: „damner“
vei procleţi  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  15, 3;
[2]  15, 3;

proroc : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Prophet“: „prophète“
proroc  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  3, 20; 3, 21; 9, 9;
[2]  3, 20; 3, 21; 9, 9;

proroci  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 5; 10, 10; 10, 11; 10, 12; 19, 24; 28, 6;
[3]  3, 20; 3, 21; 10, 5; 10, 11; 10, 11; 10, 12; 19, 20; 19, 24; 19, 24; 28, 15;
[2]  10, 5; 10, 10; 10, 11; 10, 12; 19, 24; 28, 6; 9, 12;

prorocilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  10, 11; 19, 20; 28, 15;
[2]  10, 11; 19, 20; 28, 15;

prorocul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  22, 5;
[3]  22, 5; 28, 6;
[2]  22, 5;
[4]  7, 2; 12, 1; 24, 11;
[5]  7, 2; 12, 1; 24, 11; 23, 18;
[6]  7, 2; 12, 25; 24, 11;

prorocului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[4]  12, 25; 24, 19;
[5]  12, 25; 24, 19;

proroocul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  12, 1;

proroci : (XVI sec. PS. SCH.) : v. IV: „prophezeien, weissagen“: „prophétiser, prédire“
a proroci  verb infinitiv prezent 
[3]  10, 13; 19, 20; 19, 21; 19, 21;

au prorocit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  19, 21;
[2]  19, 21;

au prorocit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  18, 10; 19, 24;
[2]  18, 10; 19, 24;

prorocêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[2]  9, 11;

proroci  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  10, 10;
[3]  19, 24;
[2]  10, 10;

prorociia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  19, 20;
[2]  19, 20;

prorociia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  18, 10; 19, 23;
[2]  9, 10;

prorocind  verb gerunziu 
[1]  10, 5; 10, 11; 10, 13; 19, 23;
[3]  10, 5;
[2]  10, 5; 10, 11; 10, 13; 19, 23;

prorociră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  19, 20; 19, 21;
[2]  19, 20; 19, 21;

vei proroci  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  10, 6;
[3]  10, 6;
[2]  10, 6;

proslăvi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV : „preisen“: „glorifier“
ai proslăvit  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[3]  2, 29;

fu proslăvit  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  6, 20;

proslăvêşte  verb imp. 2 sg. 
[3]  15, 30;

va proslăvi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  2, 30;

voiu proslăvi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  2, 30;

prost : (XVI sec. CV2) : adj.: „1. demütig“, 2. gemein, gewöhnlich“: „1. humble, modeste, 2. banal, commun“
mai prost  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 9;

proaste  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  21, 4;

prost  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 17; 18, 23;

prostime : (1673 DOSOFTEI VS) : s. f.: „Unschuld“: „innocence, candeur“
prostimea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  15, 11;

provideţ : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Prophet“: „prophète“
provideţe  subst. comun masc. sg. voc. neacc. 
[3]  16, 4;

prunc : (1523 DERS) : s. m.: „(kleines) Kind, Säugling“: „enfant, nourrison“
prunc  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 3;

pruncu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  22, 19;
[2]  22, 19;

pruncul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 22;
[2]  1, 22;

psalm : (1560-1561 CORESI TE2) : s. m.: „Psalm“: „psaume“
psalmii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[4]  23, 1;
[5]  23, 1;

pui : (1453 DERS) : s. m.: „Junges“: „petit (d'un animal)“
pui  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  17, 8;
[5]  17, 8;

puii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[6]  17, 8;

pulbere : (XVI sec. PS. SCH.) : s. f.: „Staub“: „poussière“
pulberea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  22, 43;

pulberos : (1683-1686 Ms. 45) : adj.: „sandig“: „sablonneux“
pulbăros  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. acc. 
[2]  23, 15;

pulpă : (1495 BGL) : s. f.: „Wade“: „mollet“
pulpe  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 6;
[2]  17, 6;

pune : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „(sich) setzen, stellen, legen“: „(se) mettre“
a pune  verb infinitiv prezent 
[1]  15, 19;
[2]  15, 19;

ai pune  verb cond.-opt. prezent 2 sg. 
[4]  18, 12;
[5]  18, 12;

ai pus  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  29, 4;
[3]  29, 4;
[2]  29, 4;
[4]  19, 28;
[5]  19, 28;
[6]  19, 28;

am pus  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  12, 1; 28, 21;
[3]  12, 1; 28, 21; 29, 10;
[2]  28, 21;
[4]  7, 11;
[5]  7, 11;
[6]  7, 11;

au pus  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  10, 25; 17, 38; 17, 40; 17, 54; 18, 5; 19, 13; 22, 8; 25, 18;
[3]  15, 17; 17, 54; 19, 5; 22, 8;
[2]  10, 25; 17, 38; 17, 40; 17, 54; 19, 13; 22, 8; 25, 18;
[4]  8, 6; 8, 13; 8, 13; 12, 31; 14, 19; 14, 26; 17, 25; 18, 18; 23, 5; 23, 23;
[5]  8, 6; 8, 13; 8, 13; 12, 31; 14, 19; 14, 26; 17, 25; 18, 18; 23, 5; 23, 23;
[6]  6, 21; 22, 33; 23, 5;

au pus  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  6, 11; 6, 14; 6, 18;
[3]  4, 21;
[2]  6, 11; 6, 14; 6, 18;
[4]  15, 24; 20, 18; 21, 12;
[5]  15, 24; 20, 18; 21, 12;
[6]  20, 18;

fusêse pus  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[6]  18, 18;

pui  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  28, 9;

puind  verb gerunziu 
[4]  22, 34;
[5]  22, 34;
[6]  22, 34; 22, 35;

pune  verb imp. 2 sg. 
[1]  8, 5; 9, 24; 11, 1;
[3]  8, 5; 9, 24; 11, 1; 25, 25;
[2]  8, 5; 9, 24; 11, 1;
[4]  3, 12; 11, 15; 24, 18;
[5]  3, 12; 24, 18;
[6]  3, 12; 13, 20; 24, 18;

pune  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  2, 7;

punea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[6]  1, 24;

pune-voi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  3, 21;

pune-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  3, 21;

puneţ  verb imp. 2 pl. 
[1]  14, 42;

puneţi  verb imp. 2 pl. 
[2]  14, 42;

pus  verb participiu sg. masc. 
[4]  3, 39;
[5]  3, 39;

pusă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  10, 23;

pusără  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  5, 2; 5, 3; 14, 42;
[4]  12, 20;

puse  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  7, 12; 8, 1; 9, 24; 18, 13; 19, 5; 19, 13; 21, 12; 31, 10;
[3]  1, 20; 7, 12; 8, 1; 9, 24; 16, 8; 17, 22; 17, 38; 17, 49; 18, 3; 18, 5; 18, 13; 19, 13; 19, 13; 20, 25; 21, 12; 25, 18; 28, 25;
[2]  7, 12; 8, 1; 9, 22; 9, 24; 10, 23; 18, 5; 18, 13; 19, 5; 19, 13; 21, 12; 9, 23; 9, 23;
[4]  5, 3; 11, 16; 13, 19; 13, 19; 14, 3; 18, 1; 22, 12; 22, 33;
[5]  5, 3; 11, 16; 13, 19; 13, 19; 14, 3; 18, 1; 22, 12; 22, 33;
[6]  5, 3; 8, 2; 8, 6; 8, 13; 11, 16; 12, 24; 12, 25; 12, 31; 13, 9; 13, 11; 13, 19; 17, 19; 17, 23; 17, 25; 18, 1; 18, 18; 20, 3; 22, 12; 23, 23; 24, 25;

puse  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  14, 42;

puseră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  6, 15; 9, 22; 18, 3; 23, 18;
[3]  5, 2; 5, 3; 6, 11; 6, 15; 6, 15; 6, 18; 23, 18; 31, 10;
[2]  5, 2; 5, 3; 6, 15; 18, 3; 23, 18; 31, 10;
[4]  6, 17;
[5]  6, 17; 12, 20;
[6]  6, 8; 6, 17; 12, 20; 15, 24; 15, 29;

pusêse  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[3]  21, 6;

s-au pus  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  6, 7; 9, 24;
[2]  6, 7; 9, 24;

să pui  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[1]  9, 20; 9, 23; 10, 19; 22, 13; 29, 10;
[3]  9, 23;
[2]  9, 20; 9, 23; 10, 19; 22, 13; 29, 10; 9, 19; 9, 19;
[4]  7, 23; 13, 20;
[5]  7, 23; 13, 20;
[6]  11, 15;

să puie  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  8, 12; 21, 6; 25, 25;
[3]  8, 12; 22, 15;
[2]  8, 12; 21, 6;
[4]  6, 21; 8, 3; 13, 33; 19, 19;
[5]  6, 21; 8, 3; 19, 19;
[6]  8, 3; 12, 20;

să puiu  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[3]  11, 2; 11, 2; 26, 23;
[6]  3, 21;

să puneţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[3]  6, 8;

să puseră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[5]  15, 18;

să se puie  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  5, 11;

se puse  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  17, 51;
[6]  2, 16;

sînt pus  verb indicativ prezent 1. sg. 
[6]  3, 39;

va pune  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  8, 11; 22, 7;
[3]  22, 7;
[2]  8, 11; 22, 7;
[4]  15, 4;
[5]  15, 4;
[6]  15, 4;

vei pune  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[6]  22, 44;

veţi pune  verb viitor 1 indicativ 2 pl. 
[2]  6, 8; 6, 8;

voi pune  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  11, 2; 11, 2; 28, 2; 28, 22;
[5]  3, 13; 7, 10; 18, 12;

voiu pune  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  11, 2; 11, 2; 28, 2; 28, 22;
[3]  28, 2; 28, 22;
[4]  3, 13; 7, 10; 18, 12;
[6]  3, 13; 7, 10; 18, 12;

vor pune  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[4]  18, 3; 18, 3;
[5]  18, 3; 18, 3;
[6]  18, 3; 18, 3;

punere : (1563 CORESI PRAXIU) : s. f.: „Vorlegen, Darbieten“: „mise“
a punerii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  21, 6;
[2]  21, 6;

punere  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  6, 8;
[3]  6, 8;

punerea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[2]  6, 8;

punerii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  21, 6;

punte : (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Steg“: „passerelle, pont“
punte  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  23, 21;
[5]  23, 21;

purcede : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „beginnen, an fangen“: „partir, s'en aller“
purcêseră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[4]  20, 15;

purice : (1439 DRH) : s. m.: „Floh“: „puce“
un purece  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  24, 15;

unui purece  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  24, 15;
[2]  24, 15;

purta : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „tragen“: „porter“
a purta  verb infinitiv prezent 
[2]  9, 5;

aş purta  verb cond.-opt. prezent 1 sg. 
[6]  13, 13;

poartă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  9, 5;

porţi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[2]  20, 8;

purta  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  14, 12; 31, 4;
[3]  14, 1; 14, 3; 14, 6; 14, 7; 14, 12; 14, 12; 14, 13; 14, 14; 14, 17; 16, 21; 17, 7; 17, 40; 17, 41; 31, 4; 31, 4; 31, 5; 31, 6;
[2]  14, 12;
[6]  23, 37;

purta  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  22, 18;
[6]  6, 13; 13, 18; 18, 15; 24, 9;

purtînd  verb gerunziu 
[6]  15, 24;

să poarte  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  2, 28;

se purtă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  16, 13;

voi purta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  13, 13;

voiu purta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  13, 13;

purtător : (XVI sec. PS. SCH.) : s. m.: „tragend, Träger“: „porteur“
purtătoriul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  14, 12;
[2]  14, 12;

pururea : (XVI sec. PS. H.) : adv.: „immer, stets“: „toujours, éternellement“
pururea  adv. de timp 
[4]  9, 7; 9, 10; 9, 13;
[5]  9, 7; 9, 10; 9, 13;

pustie : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Öde, Einöde“: „désert“
pustie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  26, 3;
[3]  4, 8; 13, 18; 17, 28; 23, 14; 23, 14; 25, 4; 25, 7; 25, 14; 25, 21; 26, 3; 26, 3;
[2]  24, 2;
[6]  16, 2; 17, 29;

pustiei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  23, 24;
[6]  2, 24; 15, 23; 15, 28; 17, 16;

pustiia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  23, 25; 23, 25; 24, 2; 25, 1; 26, 2; 26, 2;

pustiu : (XVI sec. PS. H.) : adj./s. n.: „1. Öde, Einöde, 2. öde“: „désert“
a pustiiului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[5]  15, 28; 17, 16;

al pustiiului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[4]  15, 28; 17, 16;

pustie  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  13, 18;
[2]  13, 18;

pustii  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[2]  23, 14;

pustiiu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 8; 17, 28; 23, 14; 24, 2; 25, 4; 25, 7; 25, 14; 25, 21; 26, 3;
[2]  4, 8; 17, 28; 25, 4; 25, 7; 25, 14; 25, 21; 26, 3; 26, 3;
[4]  15, 23; 16, 2; 17, 29;
[5]  15, 18; 16, 2; 17, 29;

pustiiul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  23, 14; 23, 24; 23, 25; 23, 25; 25, 1; 26, 2; 26, 2;
[2]  23, 14; 23, 24; 23, 25; 23, 25; 25, 1; 26, 2; 26, 2;
[5]  15, 23;

pustiiului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[4]  2, 24;
[5]  2, 24;

putea : (XVI sec. PS. H.) : v. II: „können, dürfen, vermögen“: „pouvoir“
ai putut  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[3]  15, 22;

ară putea  verb cond.-opt. prezent 3 pl. 
[3]  14, 14;
[6]  20, 15;

ară putea  verb cond.-opt. prezent 3 sg. 
[3]  27, 5;

aş putea  verb cond.-opt. prezent 1 sg. 
[6]  13, 5;

poate  adv. 
[1]  25, 21;
[3]  25, 21;
[2]  25, 21;
[6]  13, 4;

poate  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  20, 2; 20, 27; 21, 1; 22, 15;
[2]  9, 19;
[6]  7, 5; 12, 21; 14, 32;

poci  verb indicativ prezent 1 sg. 
[3]  17, 39;

putu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  3, 11;

putea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[6]  17, 17;

putea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  3, 3;
[3]  3, 2;
[2]  3, 2;

putea-vei  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  30, 15;

putea-voi  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  12, 23;

putea-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  12, 23;

putînd  verb gerunziu 
[1]  26, 25;
[3]  26, 25;
[2]  26, 25;

putu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  14, 40;
[2]  9, 11;
[5]  3, 11;
[6]  3, 11;

putuiu  verb indicativ perfect simplu 1 sg. 
[3]  13, 12;

putură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  10, 15;

să poţi  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[3]  26, 25;

să putea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[5]  17, 17;

se putea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[4]  17, 17;

va putea  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  6, 20; 17, 9;
[3]  6, 20; 17, 9;
[2]  6, 20; 17, 9;

vei putea  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  17, 33; 26, 25;
[3]  17, 33;
[2]  17, 33; 26, 25;

voi putea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  17, 9; 17, 39;

voiu putea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  17, 9; 17, 39;
[3]  17, 9;
[6]  12, 23;

vor putea  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[3]  13, 6;

putere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Macht, Gewalt, Stärke, Kraft“: „pouvoir, puissance“
a puterii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[5]  24, 9;

ai puterii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  24, 9;

al puterii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  18, 17;
[2]  18, 17;

putêre  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 4; 14, 48; 28, 22;
[3]  2, 4;
[2]  2, 4; 14, 48; 28, 22;
[4]  22, 33; 22, 40;
[5]  22, 33; 22, 40;
[6]  22, 40;

putêrea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 20;
[2]  17, 20;
[4]  6, 19; 8, 9;
[5]  6, 19; 8, 9; 10, 7; 20, 23;
[6]  8, 9;

puteri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  18, 21;

puterii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  10, 26; 14, 52; 17, 55; 31, 12;
[3]  18, 17;
[2]  14, 52; 17, 55; 31, 12;
[4]  10, 16; 10, 18; 11, 16; 13, 28; 17, 10; 17, 10; 17, 25; 19, 13; 24, 2; 24, 4; 24, 4;
[5]  10, 16; 10, 18; 11, 16; 13, 28; 17, 10; 17, 10; 17, 25; 19, 13; 24, 2; 24, 4; 24, 4;
[6]  10, 16; 17, 10; 19, 13;

puterile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  18, 21;
[2]  18, 21;

puterilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  4, 4;
[2]  4, 4; 10, 26;
[4]  6, 2; 6, 18;
[5]  6, 2; 6, 18;
[6]  24, 4; 24, 4;

puternic : (XVI sec. PS. V.) : adj.: „gewaltig, mächtig“: „puissant“
cei putêrnici  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[6]  1, 19; 1, 27; 23, 9; 23, 23;

cel putêrnic  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  2, 8;

celor putêrnici  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[2]  9, 26;

mai putêrnic  adj. calificativ gradul comparativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 2;

multu putêrnic  adj. calificativ gradul superlativ masc. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  23, 36;

putêrnic  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. gen./dat. acc. 
[6]  6, 2; 6, 18;

putêrnic  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  12, 22;
[6]  17, 10;

putêrnici  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. acc. 
[6]  22, 18;

putêrnici  adj. calificativ gradul pozitiv masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 17;

putêrnici  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 16;

putêrnicii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[3]  2, 7;
[6]  20, 23;

putêrnicilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[6]  23, 8; 23, 24;

puţ : (1497 DERS) : s. n.: „Brunnen“: „puits“
puţul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  19, 22;
[6]  3, 26;

puţin : (XVI sec. PS. H.) : adj./adv.: „wenig“: „peu“
mai puţini  adj. calificativ gradul comparativ masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  30, 24;
[2]  30, 24;

puţin  adv. cantitativ pozitiv 
[3]  22, 15; 25, 36;
[2]  14, 29;
[4]  7, 19; 12, 8; 16, 1; 19, 36;
[6]  12, 8;

puţîn  adv. cantitativ pozitiv 
[5]  7, 19; 12, 8; 16, 1; 19, 36;

puţină  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 29;
[4]  17, 20;

puţînă  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  17, 20;

puţini  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 6;
[3]  14, 6;
[2]  14, 6;

puţinel : (XVI sec. PS. H.) : adj./adv.: „wenig“: „peu“
puţinea  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 43;
[3]  14, 43;
[2]  14, 43;

puţinel  adv. cantitativ pozitiv 
[3]  14, 29;
[6]  5, 23; 7, 19; 16, 1; 19, 36;

puţinêle  adj. calificativ gradul pozitiv fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 28; 18, 27;