INDICE BIBLIE

ca : (1521 NEACŞU) : adv./conj.: „1. wie, 2. damit, 3. ungefähr“: „1. comme, 2. afin que, 3. à peu-près“
ca  adv.   (325x)
ca  conjuncţie subord.   (234x)

cal : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Pferd“: „cheval“
cai  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  1, 6;
[5]  1, 6;

cald : (1083 DRĂGANU) : adj.: „warm“: „chaud“
caldă  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  21, 6;
[2]  21, 6;

cale : (1528 DERS) : s. f.: „1. Weg, 2. Mittel, Weise“: „1. chemin, 2. moyen“
cale  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.   (59x)
calea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.   (79x)
căii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  6, 11;
[4]  15, 2;
[5]  15, 2; 20, 12;
[6]  20, 12;
căile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  18, 14;
[3]  3, 21; 18, 14;
[2]  18, 14;
[4]  22, 22;
[5]  22, 22; 21, 30;
[6]  22, 22;

canaanean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Kanaaniter“: „Cananéen“
ale hananeiului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[6]  24, 7;
hananeul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  23, 8;
hananeului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[4]  24, 7;
[5]  24, 7;

canon : (1581 PRL) : s. n.: „Saiteninstrument“: „sorte d'instrument musical à cordes“
canoane  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[4]  6, 5;
[5]  6, 5;
canonul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  18, 10; 19, 9;

cap : (1512 DOR) : s. n./s. m.: „1. Kopf, Haupt, 2. Anfang, 3. Kapitel, 4. Oberhaupt“: „1. tête, 2. commencement, 3. chapitre, 4. chef“
cap  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  29, 4;
[4]  22, 44;
[6]  22, 44;
cap  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 17; 19, 13;
[4]  3, 8;
[5]  3, 8;
[6]  2, 16; 3, 8; 13, 19;
capete  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  6, 19;
[6]  4, 2;
capetele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  29, 4;
[6]  15, 30;
capetile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[2]  29, 4;
capu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  13, 19;
capul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[5]  22, 44;
capul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc.   (111x)
capului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[3]  25, 39; 28, 2;
[4]  14, 26;
[5]  14, 26;
[6]  14, 26; 18, 9;

capră : (1425 BGL) : s. f.: „Ziege“: „chèvre“
a caprelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  19, 13;
capră  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  19, 13; 19, 16;
capre  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  16, 20; 25, 2;
[3]  16, 20; 25, 2;
[2]  16, 20; 25, 2;
caprelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  19, 13; 19, 16;
[2]  19, 16;

car : (XVI sec. PS. SCH.) : s. n.: „Karren, Wagen“: „charrette“
car  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  6, 7; 6, 8; 6, 10; 6, 11;
[3]  6, 8; 6, 10; 6, 11;
[2]  6, 7; 6, 7; 6, 8; 6, 10; 6, 11;
cară  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 5;
[3]  13, 5;
[2]  13, 5;
[4]  8, 4; 8, 4; 10, 18; 15, 1;
[5]  8, 4; 8, 4; 10, 18; 15, 1;
[6]  8, 4; 8, 4; 10, 18; 15, 1;
carăle  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  8, 11;
[3]  8, 11;
[2]  8, 11;
[4]  1, 6; 8, 4;
[5]  1, 6; 8, 4;
[6]  8, 4;
carălor  subst. comun neutru pl. gen ./dat. acc. 
[1]  8, 11; 8, 12;
[2]  8, 11; 8, 12;
carul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  6, 14; 15, 12;
[3]  6, 14;
[2]  6, 14; 15, 12;
[4]  6, 4; 5, 3;
[6]  6, 4;
carului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[3]  6, 14;
[2]  6, 14;
un car  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  6, 7;
[3]  6, 7;
[4]  6, 3;
[5]  6, 3;
[6]  6, 3;

care : (XVI sec. PS. H.) : pron. rel./inter.: „wer, welcher“: „qui, lequel“
a căruia  pron. int.-rel. masc. sg. gen./dat. 
[3]  29, 5;
[4]  17, 10;
ale cărora  pron. int.-rel. pl. dat./gen. 
[1]  10, 26;
[2]  9, 26;
care  adj. pron. int.-rel. fem. sg. nom./ac. 
[1]  7, 2; 8, 8; 25, 27; 29, 6;
[3]  8, 8;
[2]  7, 2; 8, 8; 14, 47; 21, 6; 29, 3; 29, 6; 29, 8; 8, 0;
[4]  7, 6; 15, 2;
[5]  7, 6; 15, 2;
[6]  12, 14; 15, 8;
care  adj. pron. int.-rel. neutru sg. nom./ac. 
[4]  6, 8; 18, 20; 21, 1;
[5]  6, 8; 18, 20; 21, 1;
care  pron. int.-rel. nom./ac.   (164x)
carea  pron. int.-rel. fem. sg. nom./ac.   (105x)
carei  pron. int.-rel. masc. pl. nom./ac. 
[1]  14, 21;
[3]  6, 5;
[4]  21, 8; 21, 12;
[6]  2, 31;
carele  adj. pron. int.-rel. fem. pl. nom./ac. 
[1]  20, 31; 24, 19; 25, 11; 25, 15; 27, 11; 30, 16; 30, 31;
[3]  17, 27;
[2]  20, 36; 25, 11; 30, 16;
[4]  6, 21; 6, 22; 7, 7; 8, 13; 15, 7; 16, 21;
[5]  7, 11; 8, 11; 16, 21; 20, 3;
carele  adj. pron. int.-rel. masc. sg. nom./ac. 
[2]  10, 19;
carele  pron. int.-rel. sg. nom./ac.   (174x)
carele  pron. int.-rel. pl. nom./ac.   (55x)
careleş  pron. nehotărât masc. sg. nom./ac. 
[5]  2, 27; 6, 19;
carii  pron. int.-rel. pl. nom./ac.   (70x)
căriia  pron. int.-rel. fem. sg. gen./dat. 
[6]  7, 7;
cărora  pron. int.-rel. pl. dat./gen. 
[1]  15, 14; 27, 7;
[3]  30, 21;
[2]  10, 26; 15, 13; 15, 14; 27, 7;
căruia  pron. int.-rel. masc. sg. gen./dat. 
[1]  29, 5;
[2]  29, 5;
[4]  7, 7; 16, 18;
[5]  4, 10; 6, 17; 7, 7; 14, 7; 16, 18; 17, 10;
[6]  17, 10; 21, 16;

carmilean : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m. f.: „Karmeliter“: „de Karmel“
carmileanca  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  3, 3;
carmileanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  27, 3;
[3]  22, 34;
[2]  25, 4; 27, 3;
[4]  2, 2;
carmileanului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  30, 5;
[2]  30, 5;
carmilianului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[5]  2, 2;
carmiliteana  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  3, 3;
carmiliteanul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  27, 3; 30, 5;
[5]  22, 34;
[6]  2, 2;

carne : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Fleisch“: „viande“
carne  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 15; 2, 15;
[3]  2, 15; 2, 15;
[2]  2, 15; 2, 15;
[4]  6, 19;
[5]  6, 19;
[6]  6, 19; 13, 6; 13, 8;
carnea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 13;
[3]  2, 13; 25, 11;
[2]  2, 13;
[4]  19, 13;
[6]  5, 2; 19, 12; 19, 13;

carte : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „1. Buch, 2. Schriftstück“: „1. livre, 2. document, lettre“
carte  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 25;
[2]  10, 25; 9, 25;
[4]  11, 14; 11, 15;
[5]  11, 15;
cartea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  1, 18;
[5]  1, 18;
[6]  1, 18;
cărţi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  11, 14; 11, 15;

casnic : (1642 ÎNV.) : s. m.: „Freund, Mitmensch“: „ami, proche“
casnicii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[6]  16, 2;

casă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „1. Haus, 2. Geschlecht“: „1. maison, 2. tribu“
a casa  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  22, 15;
a casei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  25, 17;
[5]  12, 17;
ai casei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  2, 33;
ai casii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  12, 17;
casa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.   (388x)
casă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 35; 25, 28; 28, 24;
[3]  2, 35; 6, 11;
[2]  2, 35; 25, 28; 28, 24;
[4]  4, 7; 7, 2; 7, 5; 7, 6; 7, 7; 7, 13; 7, 27; 17, 20; 19, 5; 20, 3;
[5]  4, 7; 5, 11; 7, 2; 7, 5; 7, 6; 7, 7; 7, 12; 7, 13; 7, 27; 17, 20; 19, 5; 20, 3; 21, 22;
[6]  4, 6; 7, 5; 7, 6; 7, 7; 7, 12; 7, 13; 7, 19; 7, 27; 12, 20; 13, 7; 13, 7; 13, 8; 15, 17; 17, 20; 19, 5; 20, 3;
case  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  5, 9; 7, 2;
casei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc.   (52x)
casele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  2, 28;
[3]  2, 28;
[2]  2, 28;
[6]  2, 3;
casii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  4, 6; 9, 12; 11, 2; 11, 9; 13, 17; 16, 8; 17, 23; 19, 17;
[6]  11, 9; 13, 17;
o casă  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  6, 10;
[2]  6, 10;

caş : (1523 DERS) : s. n.: „Käse“: „fromage“
caş  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  30, 12;

catîr : (1649 MARD.) : s. m.: „Maulesel“: „mulet“
catîrîi  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[6]  13, 29;

caznă : (1446 BGL) : s. f.: „Qual“: „souffrance, peine“
cazna  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  6, 3; 6, 8;
caznă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  6, 4; 6, 17;

că : (1521 NEACŞU) : conj.: „dass“: „que“
c  conjuncţie. subord 
[4]  16, 21;
că  conjuncţie subord.   (797x)

căci : (1551-1553 ES) : conj.: „denn“: „car“
căce  conjuncţie subord.   (395x)
căci  conjuncţie subord.   (272x)

cădea : (XVI sec. PS. H.) : v. II: „1. fallen, stürzen, 2. münden“: „1. tomber, 2. se jeter dans“
ai cădzut  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[5]  3, 34;
ai căzut  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[4]  3, 34;
au cădzut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[4]  10, 16;
[5]  1, 4; 1, 6; 1, 25; 1, 27; 21, 22;
au cădzut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[2]  17, 52; 19, 24; 26, 12; 29, 3; 31, 5;
[4]  2, 37;
[5]  1, 10; 2, 23; 4, 4; 14, 4; 14, 33; 19, 18;
au căzut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  17, 52;
[4]  1, 25; 2, 23; 11, 17;
[6]  1, 4; 1, 19; 3, 34; 3, 38; 10, 19;
au căzut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  3, 19; 19, 24; 26, 12; 29, 3; 31, 5;
[4]  1, 4; 1, 6; 1, 10; 1, 27; 3, 38; 4, 4; 14, 4; 14, 33; 19, 18; 21, 22;
[6]  1, 10;
cad  verb indicativ prezent 3 pl. 
[6]  3, 34;
cade  verb indicativ prezent 3 sg. 
[4]  17, 12;
[5]  2, 23; 17, 12;
[6]  17, 12;
cădea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  21, 13;
[2]  21, 13;
cădea-voi  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[5]  24, 14;
cădea-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  24, 14;
cădzînd  verb gerunziu 
[5]  3, 29;
cădzu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  4, 17; 14, 42; 17, 49; 18, 10; 20, 41; 25, 23; 25, 24; 28, 20; 31, 4;
[5]  1, 2; 9, 6; 14, 22; 20, 8;
cădzură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  4, 10; 31, 1;
[5]  1, 19; 2, 16; 5, 18; 5, 22; 21, 9;
cădzut  verb participiu sg. masc. 
[2]  5, 3; 5, 4;
cădzute  verb participiu sg. fem. 
[2]  5, 4;
căzînd  verb gerunziu 
[3]  20, 41;
[4]  3, 29;
[5]  23, 19;
[6]  2, 23;
căzu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  4, 17; 14, 42; 17, 49; 18, 10; 20, 41; 25, 23; 25, 24; 28, 20; 31, 4;
[3]  3, 19; 4, 17; 14, 41; 14, 42; 17, 49; 18, 10; 21, 13; 25, 23; 25, 24; 28, 20; 31, 5;
[2]  9, 20;
[4]  1, 2; 2, 23; 9, 6; 14, 22; 20, 8;
[5]  18, 17;
[6]  1, 2; 4, 4; 9, 6; 12, 16; 13, 2; 13, 31; 14, 4; 14, 22; 14, 33; 20, 10; 21, 10;
căzură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  4, 10; 31, 1;
[3]  4, 2; 4, 10; 4, 10; 14, 13; 31, 1;
[4]  1, 19; 2, 16; 5, 18; 5, 22; 21, 9;
[6]  1, 25; 1, 27; 2, 16; 11, 17; 18, 7; 18, 7; 21, 9; 21, 22;
căzuse  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[3]  5, 3;
căzut  verb participiu sg. masc. 
[1]  5, 3; 5, 4;
căzute  verb participiu sg. fem. 
[1]  5, 4;
căzuţi  verb participiu sg. masc. 
[1]  31, 8;
[3]  31, 8;
[2]  31, 8;
să caz  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[3]  27, 1;
[6]  24, 14;
să cază  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  3, 29; 20, 8;
să cădea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[5]  4, 10;
se cădea  verb indicativ imperfect 1 sg. 
[4]  4, 10;
va cădea  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  14, 45;
[3]  14, 45;
[2]  14, 45;
[4]  14, 11; 17, 9;
[5]  14, 11; 17, 9;
[6]  14, 11; 17, 9;
vei cădea  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  28, 19;
voi cădea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  24, 14;
voiu cădea  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  24, 14;
vom cădea  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[6]  17, 12;
vor cădea  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  2, 33; 28, 19;
[3]  2, 33;
[2]  28, 19;
[4]  22, 39;
[5]  22, 39; 21, 38;
vor cădea  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[2]  2, 33;

cădere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Fall“: „chute“
cădêre  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  1, 6;
cădêrea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  1, 6;

cădi : (1561 CORESI TE2) : v. IV: „anzünden, Weihrauch darbringen“: „fumer“
cădiia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  2, 15;
să cădească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  2, 16; 2, 28;

cădire : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Weihrauchopfer“: „
cădire  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 28;
cădiri  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  3, 14;

căi : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. bedauern, beklangen, 2. bereuen“: „1. regretter, plaindre, 2. se repentir“
căiescu-mă  verb indicativ prezent 1 sg. 
[1]  15, 10;
căitu-m-am  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[2]  15, 10;
s-au căit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  15, 34;
[2]  15, 34;
să să căiască  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  15, 29;
[2]  15, 29;
să va căi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  15, 29;
[2]  15, 29;
se va căi  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[3]  15, 29;

călare : (XVI sec. PS. SCH.) : adv.: „zu Pferde“: „à cheval“
calare  adv. 
[2]  25, 20;
călare  adv. 
[1]  25, 20;
[2]  30, 17;
[4]  18, 9;
[5]  18, 9;
călări  adv. 
[1]  30, 17;

călăraş : (XVI sec. CV2) : s. m.: „Reiter“: „cavalier“
călăraşi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  13, 5;
[6]  8, 4; 10, 18;

călăreţ : (1668-1670 HERODOT) : s. m.: „Reiter“: „cavalier“
călăreţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 5;
[2]  13, 5;
[4]  8, 4; 10, 18; 15, 1;
[5]  8, 4; 10, 18; 15, 1;
[6]  15, 1;
călăreţii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  8, 11;
[2]  8, 11;

călător : (1563 CORESI PRAXIU) : s. m.: „Wanderer“: „voyageur“
călătoriu  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  12, 4;

călca : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „1. treten, 2. zertreten“: „1. marcher, 2. piétiner“
am călcat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  15, 24;
[3]  15, 24;
[2]  15, 24;
au călcat  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[1]  23, 27;
[2]  23, 27;
calcă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  5, 5; 14, 48; 23, 1;
[3]  23, 1;
[2]  5, 5; 23, 1;
călca  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  17, 53;
[2]  14, 48; 17, 53;
călcară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  4, 4;
să calce  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  21, 2;

călcare : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Übertretung“: „rébellion“
călcării  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  15, 23;

călcător : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Übertreter“: „pécheur“
călcătorii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[5]  8, 8;

călcîi : (XVI sec. PS. SCH.) : s. n.: „Ferse“: „talon“
călcîiele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[6]  14, 25;

căldare : (1492 BGL) : s. f.: „Kessel“: „marmite“
căldare  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 15;
[3]  2, 15;
[2]  2, 15;
căldarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 14;
[3]  2, 14;
[2]  2, 14;
căldări  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  17, 28;
[5]  17, 28;
[6]  17, 28;

cămară : (1431 LDSR) : s. f.: „1. Kammer 2. Schatzkammer“: 1. chambre, 2. trésorerie“
cămara  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  4, 7;
[5]  4, 7;
[6]  12, 24; 13, 10; 13, 10;
cămară  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 10;
[5]  13, 10;

cămilă : (1438 DRH) : s. f.: „Kamel“: „chameau“
cămilă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 3;
[2]  15, 3;
cămile  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  27, 9; 30, 17;
[3]  15, 3; 30, 17;
[2]  27, 9; 30, 17;
cămilele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  27, 9;

căpătîi : (1561 CORESI TE2) : s. n.: „1. Kopfkissen, 2. Unterlage, Lager, 3. Ende“: „1. oreiller, 2. base, fondement, appui, 3. bout“
căpătîiul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  19, 13; 19, 16;
[3]  26, 7; 26, 12; 26, 16;

căpetenie : (1675 COSTIN O.) : s. f.: „Oberhaupt“: „commandant“
căpetenie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 17; 13, 18; 13, 18;
[2]  13, 17; 13, 18; 13, 18;
[4]  19, 13; 23, 19;
[5]  19, 13;
căpetenii  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  13, 17;
[2]  8, 12; 8, 12; 13, 17;
[6]  20, 18;
căpeteniile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  14, 38;
[6]  2, 5;

căpitan : (1563 DERS) : s. m.: „Hauptmann“: „commandant“
căpitan  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  18, 13;
căpitani  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  22, 7;
[6]  18, 1;
căpitanului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[3]  17, 18;

căpitănie : (1640 URECHE) : s. f.: „Hauptmann“: „commandant“
căpitănii  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  29, 2;
căpităniile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[3]  23, 23;
[2]  9, 19;
[6]  18, 4;

căprioară : (1337 SUCIU) : s. f.: „Reh“: „Gazelle“
căprioara  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  2, 18;
căprioarele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  17, 8;
o căprioară  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  2, 18;

căprişoară : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Zicklein“: „chevreau“
căprişoare  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 3;
[2]  10, 3;

căpriţă : (1350 SUCIU) : s. f.: „Zicklein“: „chevreau“
căpriţe  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  10, 3;

căra : (1563 CORESI PRAXIU) : v. I: „tragen“: „porter“
au cărat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  7, 6;
[2]  7, 6;
căra  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  7, 6;

cărare : (1392 BGL) : s. f.: „Pfad“: „sentier“
cărarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  6, 12;
[2]  6, 12;
cărările  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[5]  22, 37; 21, 45;

cărbune : (1491 G. LEX.) : s. m.: „Kohle“: „charbon“
cărbunele  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  14, 7;
[5]  14, 7;
cărbuni  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  22, 9; 22, 13;
[5]  22, 9; 22, 13;
[6]  22, 9; 22, 13;

cărămidar : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Ziegelbrenner“: „briquetier“
cărămidari  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  12, 31;

cărămidărie : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Ziegelei“: „briqueterie“
cărămidărie  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  12, 31;
cărămidăriia  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  12, 31;

căruţă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Wagen“: charette“
căruţele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  1, 6;

căşuţă : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Zimmer“: „chambre“
căşuţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  4, 7;

căşuleţ : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m./n.: „Käse“: „fromage“
căşulêţe  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 18;
căşuleţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 18;
[2]  17, 18;

cătărig : (1640 DOR) : s. m.: „Jüngling“: „adolescent
cătărigi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  15, 3;

către : (XVI sec. PS. H.) : prep.: „gegen“: „vers“
cătră  prep.   (1304x)

căuş : (1637 PUMNUL LEPT.) : s. n.: „Becher“: „gourde“
căuşul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  26, 11; 26, 12; 26, 16;
[2]  26, 11; 26, 12; 26, 16;

căuta : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „1. suchen, 2. blicken, sehen, 3. trachten, streben“: „1. chercher, 2. regarder, 3. tâcher“
a căuta  verb infinitiv prezent 
[1]  10, 2;
[3]  27, 4;
ai căutat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  2, 29;
[3]  2, 29;
[2]  2, 29;
[4]  9, 8;
[5]  9, 8;
[6]  9, 8;
am căutat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  9, 16;
[3]  9, 16;
[2]  9, 16;
caotă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[3]  25, 26;
caută  verb imp. 2 sg. 
[3]  21, 8; 26, 16;
caută  verb indicativ prezent 3 pl. 
[6]  14, 7;
caută  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  16, 7; 16, 7; 23, 10; 23, 15; 24, 10; 26, 20;
[6]  16, 11;
cauţi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[3]  24, 12;
[6]  3, 8; 20, 19;
căuta  verb imp. 2 sg. 
[3]  16, 7;
căuta  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  10, 21;
[3]  1, 12; 23, 14;
[6]  4, 8;
căutară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  7, 2; 14, 13;
[3]  6, 19;
[2]  14, 13; 9, 21;
[6]  17, 20; 19, 17;
căutat-am  verb indicativ perfect compus 1 pl. 
[2]  9, 14;
căutaţi  verb imp. 2 pl. 
[1]  9, 3;
[3]  9, 3; 28, 7; 14, 17;
căutaţi  verb indicativ imperfect 2 pl. 
[6]  3, 17;
căută  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  17, 42; 24, 9;
[2]  17, 42; 24, 9;
[4]  1, 7; 2, 20;
[5]  1, 7; 2, 20;
[6]  1, 7; 13, 34;
căutînd  verb gerunziu 
[1]  1, 11; 13, 17; 13, 18; 13, 18;
[2]  13, 17;
căutîndu  verb gerunziu 
[2]  1, 11; 13, 18; 13, 18;
[6]  2, 20;
să caut  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[6]  4, 11;
să caute  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[3]  16, 16; 19, 15; 26, 2;
[6]  5, 17;
să caute  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  23, 25; 24, 3; 27, 1;
[4]  13, 5;
să căutaţi  verb conjunctiv prezent 2 pl. 
[3]  10, 2; 16, 17;
să căutăm  verb conjunctiv prezent 1 pl. 
[1]  10, 14;
va căuta  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  16, 7;
[2]  16, 7;
[6]  15, 14;
vei căuta  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  1, 11;
[3]  1, 11;
[2]  1, 11;
voiu căuta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  22, 23; 23, 23;

căutare : (1581 PRL) : s. f.: „1. Suche, 2. Blick“: „1. recherche, 2. regard“
căutare  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  1, 11; 11, 8; 13, 15; 15, 4;
[6]  2, 30; 18, 1; 20, 15;

căzni : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „quälen“: „torturer“
aţi căznit  verb indicativ perfect compus 2 pl. 
[3]  6, 3; 6, 8;
căzni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  4, 5;

ce : (1521 NEACŞU) : pron. rel./interog.: „was, welches“: „que, quoi, qui“
ce  adj. pron. int.-rel. fem. sg. nom./ac. 
[3]  4, 6; 4, 16; 18, 5; 26, 18; 29, 8;
[5]  7, 12;
[6]  1, 4; 7, 12; 11, 3; 15, 2;
ce  adj. pron. int.-rel. masc. sg. nom./ac. 
[6]  1, 8;
ce  adj. pron. int.-rel. neutru pl. nom./ac. 
[3]  6, 4;
ce  adj. pron. int.-rel. neutru sg. nom./ac. 
[3]  3, 17; 8, 7; 15, 14; 20, 2; 26, 18; 28, 9; 28, 14;
[2]  4, 9; 6, 6; 13, 8; 13, 11; 15, 33; 20, 3; 20, 13; 20, 35; 20, 42; 22, 13; 23, 11; 24, 14; 24, 20; 25, 26; 26, 20; 26, 23; 26, 24; 28, 17;
[4]  3, 9; 10, 2;
[5]  5, 20; 5, 25; 6, 20; 7, 15; 7, 23; 7, 25; 9, 12; 10, 2; 13, 29; 14, 17; 16, 19; 16, 23; 17, 3; 19, 3;
[6]  11, 11; 17, 6;
ce  pron. int.-rel.   (983x)
ce  pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[3]  14, 34;
ci  pron. int.-rel. 
[3]  1, 6; 2, 23; 2, 29; 6, 6; 15, 19; 19, 5; 20, 32; 26, 15; 28, 12;
[2]  14, 22; 14, 26; 15, 18; 18, 17; 26, 14; 30, 24; 30, 24; 4, 9;
[5]  1, 24; 10, 3; 19, 6; 19, 6; 22, 49; 18, 24; 18, 41;
[6]  3, 24; 7, 7; 11, 10; 11, 21; 11, 22; 11, 22; 12, 9; 14, 31; 16, 10; 16, 17; 18, 11; 19, 12; 19, 41;

ceas : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Stunde“: „heure“
ceas  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  13, 15;
ceasul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[2]  9, 16;

ceată : (1521 DERS) : s. f.: „1. Haufen, 2. Heer“: „1. bande, 2. troupe, armée“
ceata  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  13, 17; 13, 18; 13, 18; 17, 26;
ceată  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  23, 13;
cête  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  11, 11; 13, 17;
[6]  6, 12;
cêtei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[3]  17, 45;
cêtele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  18, 4; 23, 13;
ciată  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  3, 22;

ceaţă : (1640 CEASLOV) : s. f.: „Nebel“: „brouillard“
ceaţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  23, 14; 23, 15; 23, 19; 23, 24; 26, 1;

cedru : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Zeder“: „cèdre“
chedru  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  5, 11; 7, 2; 7, 7;
[5]  5, 11; 7, 2; 7, 7;
chiedru  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  5, 11; 7, 2; 7, 7;

cel : (1521 NEACŞU) : art. dem.: „der“: „ce“
cea  articol dem adj. fem. sg. nom./ac.   (56x)
cei  articol dem. adj. masc. pl. nom./ac.   (56x)
cel  articol dem. masc. sg. nom./ac.   (67x)
cêle  articol dem adj. fem. pl. nom./ac. 
[1]  6, 8; 6, 17; 8, 16; 15, 13; 17, 18; 18, 27; 30, 21;
[3]  6, 15; 6, 17; 8, 16;
[2]  6, 8; 6, 17; 8, 16; 18, 27; 25, 13;
[4]  4, 19; 6, 18; 6, 18; 8, 7; 8, 8; 12, 31; 15, 16; 20, 3;
[5]  8, 2; 8, 2; 8, 7; 8, 8; 12, 31; 12, 31; 20, 3;
[6]  6, 18; 8, 7; 8, 8; 8, 16; 20, 3; 23, 1;
celor  articol dem. adj. fem. pl. dat./gen. 
[1]  14, 49;
celor  articol dem adj. masc. pl. gen./dat. 
[4]  23, 8; 23, 18;
celui  articol dem adj. masc. sg. gen./dat. 
[1]  8, 2; 15, 28; 17, 26; 17, 36;
[3]  17, 26; 17, 36;
[2]  6, 20; 15, 28;
[4]  11, 15; 18, 9;
[5]  1, 13; 23, 8;

celălalt : (XVI sec. PS. SCH.) : pron./adj. dem.: „der andere“: „l'autre“
alalt  pron. dem. masc. sg. nom./ac. 
[1]  20, 41;
alalţi  adj. pron. dem. masc. pl. nom./ac. 
[6]  13, 29;
alalţi  pron. dem. masc. pl. nom./ac. 
[3]  2, 33; 30, 9;
cêea  adj. pron. dem. fem. sg. nom./ac. 
[3]  14, 1;
[6]  2, 13; 2, 23; 10, 16; 17, 20; 17, 21;
cêealaltă  adj. pron. dem. fem. sg. nom./ac. 
[1]  13, 2; 14, 5;
[2]  13, 2; 14, 5; 4, 3;
ceialalţi  adj. pron. dem. masc. pl. nom./ac. 
[3]  19, 24;
ceialalţi  pron. dem. masc. pl. nom./ac. 
[1]  30, 9;
celalalt  adj. pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[6]  14, 6;
cêlealalte  adj. pron. dem. fem. pl. nom./ac. 
[1]  8, 5;
[2]  8, 5;
cêlealalte  pron. dem. fem. pl. nom./ac. 
[1]  15, 15;
[2]  15, 15;

cenuşă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Asche“: „cendre“
cenuşă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 19;
[6]  13, 19;
cenuşe  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  13, 19;

cer : (XVI sec. PS. SCH.) : s. n.: „Himmel“: „ciel“
cer  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 10;
[2]  2, 10; 5, 12;
[5]  21, 10; 22, 14;
[6]  18, 9; 21, 10; 22, 14;
ceriu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 10; 5, 12;
[3]  5, 12;
[4]  21, 10; 22, 14;
ceriului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  17, 44; 17, 46;
[3]  17, 44; 17, 46;
[2]  17, 44; 17, 46;
[4]  18, 9; 21, 10; 22, 8;
[5]  18, 9; 21, 10; 22, 8;
[6]  21, 10;
ceriurile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[4]  22, 10;
[5]  22, 10;
[6]  22, 10;
cerul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[2]  29, 9;

cerb : (1506 G. LEX.) : s. m.: „Hirsch“: „cerf“
ale cerbului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[5]  21, 33;
unor cerbi  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[5]  22, 34;
unui cerb  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[4]  22, 34;

cerca : (1581 PRL) : v. I: „1. suchen, 2. untersuchen, 3. versuchen“: „1. chercher, 2. examiner, 3. essayer“
a cerca  verb infinitiv prezent 
[1]  23, 15; 23, 25; 24, 3; 26, 2; 26, 20; 27, 1; 27, 4;
[2]  10, 2; 23, 15; 26, 20;
[4]  5, 17;
[5]  5, 17;
au cercat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  21, 1; 21, 2;
[5]  21, 1; 21, 2;
cearcă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[1]  25, 27;
cearcă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  19, 2; 20, 1; 23, 10; 24, 10;
[3]  19, 2; 20, 1;
[2]  19, 2; 20, 1;
[4]  14, 16; 16, 11;
[5]  14, 16;
cerca  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  14, 4; 19, 10; 23, 14;
[2]  19, 10;
[4]  4, 8;
[5]  4, 8;
cercaţ  verb imp. 2 pl. 
[1]  28, 7;
cercaţi  verb imp. 2 pl. 
[4]  3, 17;
cercaţi  verb indicativ imperfect 2 pl. 
[5]  3, 17;
cercă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  19, 10;
[4]  11, 3; 12, 16; 10, 2;
[5]  12, 16;
[6]  12, 16; 21, 1; 21, 2;
cerci  verb indicativ prezent 2 sg. 
[4]  3, 8; 17, 3; 20, 19;
[5]  3, 8; 20, 19;
[6]  17, 3;
cercînd  verb gerunziu 
[1]  25, 29;
să cêrce  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  16, 16; 20, 16;
[3]  20, 16;
[2]  16, 16;
[4]  10, 3;
[5]  10, 3;
va cerca  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  13, 14;
[3]  25, 29;
voi cerca  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  4, 11;
voiu cerca  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  22, 23; 22, 23; 23, 23; 28, 7;
[4]  4, 11;

cerceta : (XVI sec. PS. SCH.) : v. I.: „prüfen“: „examiner“
cercetă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  2, 21;
să cercetezi  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[3]  17, 18;
voi cerceta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  20, 12;
voiu cerceta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  20, 12;

cerdac : (1668-1670 HERODOT) : s. n.: „Altan“: „balcon“
ceardac  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[2]  9, 25; 9, 26;
ceardacul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  10, 1; 17, 32;
[5]  18, 24;
cerdacul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  18, 24; 18, 33;

cere : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „bitten, verlangen“: „demander“
ai cerşut  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  1, 17;
[2]  1, 17;
am cerşut  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  1, 20; 1, 27;
[3]  1, 20; 1, 27;
am cerut  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[2]  1, 20; 1, 27;
aţi cerşut  verb indicativ perfect compus 2 pl. 
[1]  12, 13;
[3]  12, 13;
aţi cerut  verb indicativ perfect compus 2 pl. 
[2]  12, 13;
au cerşut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  20, 6;
au cerut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  20, 28;
ceiu  verb indicativ prezent 1 sg. 
[6]  3, 13;
cer  verb indicativ prezent 1 sg. 
[4]  3, 13;
[5]  3, 13;
cerea  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  8, 10;
[3]  8, 10;
[2]  8, 10;
ceri  verb indicativ prezent 2 sg. 
[3]  1, 17;
cerînd  verb gerunziu 
[2]  20, 6;
cerşu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  12, 20;
cerşum  verb indicativ perfect simplu 1 pl. 
[3]  12, 19;
cerşură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[4]  17, 20;
[5]  17, 20;
ceru  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[5]  12, 20;
s-au cerşut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  20, 6;
s-au cerut  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[2]  20, 6; 20, 28;

cerere : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Verlangen, Bitte“: „sollicitation, demande“
cêrerea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  1, 27;
[3]  1, 27;
[2]  1, 17; 1, 27;

cerşi : (1564 CORESI CAZ.) : v. IV: „bitten“: „demander“
cerşind  verb gerunziu 
[1]  12, 17; 12, 19; 20, 6;
[3]  2, 36;
[2]  12, 17;
cerşindu  verb gerunziu 
[2]  12, 19;

certa : (XVI sec. CV2) : v. I: „1. schelten, 2. strafen“: „1. gronder, 2. punir“
au certat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  3, 13;
certa  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[2]  3, 13;
certînd  verb gerunziu 
[4]  22, 48;
[5]  22, 48;

certare : (1581 PRL) : s. f.: „Bestrafung“: „punition“
certarea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[4]  22, 16;
[5]  22, 16;
[6]  22, 16;

cetate : (1391 DRH) : s. f.: „Stadt“: „cité“
a cetăţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  9, 27;
[2]  16, 4;
a cetăţilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  6, 18;
ai cetăţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  16, 4;
cetate  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc.   (110x)
cetatea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc.   (89x)
cetăţi  subst. comun fem. pl. gen./dat. neacc. 
[6]  12, 31;
cetăţi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  27, 5;
[3]  14, 23;
[4]  8, 8; 20, 6; 20, 19;
[5]  8, 8; 20, 6; 20, 19;
cetăţii  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[1]  4, 13; 5, 6; 5, 9; 5, 12; 9, 11; 9, 14; 9, 18; 21, 13; 21, 13;
[3]  4, 13; 5, 12; 9, 11; 9, 14; 9, 18; 16, 4; 21, 13; 21, 13;
[2]  4, 13; 5, 9; 5, 12; 9, 11; 9, 14; 9, 18; 21, 13; 21, 13; 4, 8;
[4]  11, 17; 11, 23; 12, 28; 12, 30; 20, 21; 24, 5;
[5]  5, 9; 12, 28; 12, 30; 20, 21; 24, 5;
[6]  10, 8; 11, 23; 11, 25; 12, 27; 20, 15; 20, 15; 20, 15; 20, 21;
cetăţile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  7, 14; 15, 5; 18, 6; 20, 9; 30, 29; 30, 29; 31, 7;
[3]  7, 14; 18, 6; 30, 29; 30, 29; 31, 7;
[2]  7, 14; 15, 5; 18, 6; 20, 9; 27, 5; 30, 29; 30, 29; 31, 7; 4, 10;
[4]  2, 1; 2, 3; 8, 11; 10, 12; 20, 14; 24, 7;
[5]  2, 1; 2, 3; 8, 11; 10, 12; 20, 14; 24, 7;
[6]  8, 8; 20, 14; 24, 7;
cetăţilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  6, 18;
[3]  6, 18;
[4]  12, 31;
[5]  12, 31;
[6]  20, 19;
o cetate  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  27, 5;
[4]  12, 1;
[5]  12, 1;
[6]  2, 1; 12, 1; 17, 13;

ceva : (XVI sec. PS. SCH.) : pron.: „etwas“: „quelque chose“
ceva  pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[3]  12, 3; 19, 4;
[4]  13, 2; 2, 34;
[5]  13, 2;
[6]  17, 16;
cevaş  pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[3]  25, 21;
[5]  18, 40;
[6]  13, 5;

chema : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „1. (an)rufen, 2. (sich) nennen“: „1. appeler, 2. appeler, nommer“
a chema  verb infinitiv prezent 
[1]  3, 6; 3, 8;
[2]  3, 6; 3, 8;
ai chemat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  3, 5; 3, 6; 3, 8;
[2]  3, 5; 3, 6; 3, 8;
am chemat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[1]  3, 5; 28, 15;
[2]  3, 6; 28, 15;
am chiemat  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[3]  28, 15;
au chemat  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[2]  16, 5;
[4]  15, 12;
au chemat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  3, 8; 16, 5; 16, 8;
[2]  3, 8; 16, 8;
[4]  9, 9; 13, 23; 14, 33; 21, 2;
[5]  9, 9; 13, 23; 14, 33; 15, 12; 21, 2;
chema  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  9, 9;
[2]  9, 9;
chemară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  6, 2;
[2]  6, 2;
[4]  9, 2;
[5]  9, 2;
chemaţi  verb imp. 2 pl. 
[4]  17, 5;
[5]  17, 5;
chemă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  3, 6; 3, 10; 9, 26; 12, 18; 19, 7; 26, 14;
[2]  3, 10; 9, 26; 12, 18; 19, 7; 26, 14; 29, 6;
[4]  2, 16; 11, 13; 12, 24; 13, 17; 10, 12;
[5]  1, 7; 1, 15; 12, 24;
chemi  verb indicativ prezent 2 sg. 
[1]  26, 14;
chemîndu-să  verb gerunziu 
[5]  20, 1;
chemîndu-se  verb gerunziu 
[4]  20, 1;
chiamă  verb imp. 2 sg. 
[6]  14, 21; 20, 4;
chiamă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  3, 9;
[6]  20, 21;
chiema  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  1, 1; 1, 2; 4, 12; 14, 49; 14, 50; 17, 4; 17, 12; 17, 23; 22, 20; 25, 2; 25, 2; 31, 8;
[6]  3, 7; 4, 2; 9, 2; 9, 12; 13, 1; 13, 3; 14, 27; 15, 2; 16, 5; 17, 25; 20, 1;
chiema-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  12, 17;
chiemară  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[3]  6, 2;
[6]  9, 2;
chiemaţi  verb imp. 2 pl. 
[6]  17, 5;
chiemă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  29, 6;
[3]  3, 16; 12, 18; 16, 5; 16, 8; 19, 7; 29, 6;
[4]  1, 7; 1, 15;
[6]  1, 15; 9, 9; 11, 13; 12, 24; 13, 17; 13, 23; 14, 33; 15, 12; 21, 2;
chiemîndu  verb gerunziu 
[6]  1, 7;
chiiamă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  25, 25; 25, 25;
să cheamă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  21, 2;
să chema  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[5]  6, 8;
să chemă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  5, 9; 6, 8;
[5]  2, 16; 5, 9;
să chême  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  22, 11;
[2]  22, 11;
să chiamă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[2]  21, 2;
să chiême  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  22, 11;
să va chema  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[4]  12, 28;
se chiema  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  30, 20;
[6]  6, 2; 20, 1;
se chiemă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  22, 26;
[6]  5, 9; 5, 20;
se chiiamă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  20, 19; 21, 2;
se va chema  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[5]  12, 28;
va chema  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  3, 9;
[2]  3, 9;
vei chema  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  16, 3;
[2]  16, 3;
voi chema  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[2]  12, 17;
[5]  22, 4; 22, 7;
voiu chema  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  12, 17;
[4]  22, 4; 22, 7;
voiu chiema  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[6]  22, 4; 22, 7;

chemat : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Gast“: „invité“
cei chemaţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  9, 22;
[2]  9, 22;

cheretian : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Krether“: „Kerétien“
herei  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 23;
helethoi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  7, 17; 7, 17;
hereth  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 7;
herethi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  15, 18; 20, 23;
[5]  15, 18; 15, 18; 20, 7; 20, 23;
herethul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  15, 18;

chibzuială : (1581 CORESI OMIL.) : s. f.: „Weisheit“: „sagesse“
chibzuială  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  25, 25;

chibzuit : (1642 CAZ. GOV.) : adj.: verständig“: „raisonnable“
chibzuit  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  16, 18;

chilină : (1683-1686 Ms. 45) : s. f.: „Herde“: „troupeau“
chilinele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  24, 4;

chilni : (1688 BIBLIA) : v. IV: „zerstücken“: „dépecer“
chilni  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  11, 7;

chin : (XVI sec. PS. H.) : s. n.: „1. Qual, Pein, Plage, 2. Folter, 3. Schmerz“: „1. torture, misère, 2. supplice, tourment, 3. douleur“
chin  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  15, 23;
[2]  15, 23;
chinuri  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[4]  22, 6;
[5]  22, 6;
chinurile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  4, 19;
[2]  4, 19;

chinui : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „1. quälen, peinigen, plagen, 2. leiden“: „1. tourmenter, torturer, 2. souffrir“
chinui  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[2]  5, 4;
chinuia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  10, 18;
să chinuia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[4]  13, 2;

chip : (1480 BGL) : s. n.: „1. Bild(nis), 2. Gestalt, Aussehen, 3. Person, 4. Art, Weise, 5. Mittel, Weg“: „1. image, 2. figure, 3. personne, 4. maničre, 5. moyen“
chip  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc.   (91x)
chipul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[3]  6, 5; 6, 5;
chipurilor  subst. comun neutru pl.gen ./dat. acc. 
[2]  31, 9;
un chip  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 30; 12, 23; 20, 2; 20, 9; 22, 15; 24, 7; 26, 10; 30, 24;
[3]  13, 14; 20, 2; 20, 9; 30, 24;
[2]  2, 30; 20, 2; 20, 9; 22, 15; 24, 7; 26, 10; 30, 24;

chipeş : (1612 DIRB) : adj.: „schön“: beau“
chipeş  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 21;

chiui : (1668-1670 HERODOT) : v. IV: „johlen“: „hurler“
chiuiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  17, 20; 17, 52;
[3]  17, 52;
[2]  17, 20;

chivot : (1476 DRH) : s. n.: „1. Schrein, 2. Arche Noahs“: „1. coffre, tabernacle, 2. arche de Noé“
chivotul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  4, 3;
[3]  4, 13;
[2]  4, 6; 4, 11; 4, 16; 4, 17; 5, 7;
[4]  6, 2; 6, 3; 6, 4; 11, 11;
[5]  6, 10; 6, 11; 6, 12; 6, 16; 7, 2;

ci : (XVI sec. PS. H.) : conj.: „sondern“: „mais, cependant“
ce  conjuncţie. coord.   (204x)
ci  conjuncţie coord. 
[2]  14, 30; 15, 19;
[5]  16, 18;

cimbal : (1673 DOS. PS. V.) : s. n.: „Zimbel“: „cymbale“
ţimbale  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[2]  18, 6;
[4]  6, 5;
[5]  6, 5;
ţîmbale  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[1]  18, 6;

cina : (1648 NT) : v. I: „(Abend) essen“: „manger, prendre le dîner“
să cine  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[6]  3, 35;
să cinêdze  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[5]  3, 35;
să cinêze  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  3, 35;

cinci : (XVI sec. CV2) : num.: „fünf“: „cinq“
al cincelea  num. ord. masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  3, 4;
al cincilea  num. ord. masc. sg. nom./ac. acc. 
[5]  3, 4;
[6]  3, 4;

cine : (XVI sec. PS. H.) : pron. rel./interog.: „der, wer“: „qui“
a cui  pron. int.-rel. fem. sg. gen./dat. 
[1]  27, 10;
[3]  24, 15;
[6]  19, 28;
a cui  pron. int.-rel. masc. sg. gen./dat. 
[2]  17, 55; 17, 56;
al cui  pron. int.-rel. masc. sg. gen./dat. 
[1]  17, 55; 17, 56; 17, 58; 30, 13;
[3]  17, 56; 17, 55; 17, 58; 30, 13;
[2]  17, 58; 30, 13;
cene  pron. int.-rel. sg. nom./ac. 
[1]  28, 13;
cine  pron. int.-rel. nom./ac.   (129x)
cui  pron. int.-rel. gen./dat. 
[1]  17, 28; 24, 15; 24, 15;
[2]  9, 20; 12, 3; 17, 28; 24, 15; 24, 15; 27, 10;
[4]  16, 19;
[5]  16, 19;

cineşi : (XVI sec. PS. SCH.) : pron. nehot.: „(ein) jeder, jeglicher“: „n'importe quel, tout... “
cineş  pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[1]  14, 34;
[3]  4, 10; 13, 2; 30, 22;
[2]  9, 25;
[6]  6, 19;

cineva : (XVI sec. PS. SCH.) : pron. nehot.: „jemand, einer“: „quelqu`un“
cinevaş  adj. pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[3]  25, 29;
cinevaş  pron. nehot. masc. sg. nom./ac. 
[3]  2, 13; 12, 3; 14, 17; 17, 25; 24, 20; 26, 9; 26, 12;
[6]  9, 3; 16, 23;
cuiva  pron. nehot. masc. sg. gen./dat. 
[1]  12, 3; 12, 3; 12, 3;
[2]  12, 3; 12, 3;

cinie : (cca 1480 DERS) : s. f.: „1. Werkzeug, 2. Waffe“: „1. outil, 2. arme“
cinii  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  8, 12;
ciniia  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  8, 12; 13, 20;
ciniile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[2]  13, 21; 14, 1; 14, 6; 14, 7; 14, 13; 14, 13; 14, 14; 14, 17;
[4]  23, 21;
[5]  1, 27;

cinste : (1474 DERS) : s. f.: „1. Ehre, 2. Ehrlichkeit“: „1. honneur, 2. honnêteté“
cinste  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[6]  10, 5;
cinstea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  10, 3;

cinsti : (XVI sec. CV2) : v. IV: „ehren“: „honorer“
cinstêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[4]  10, 3;
[5]  10, 3;
cinstiţi  verb imp. 2 pl. 
[3]  23, 22;
să cinsti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  18, 30;
[2]  18, 30;

cinstit : (XVI sec. CV2) : adj.: „1. ehrlich, 2. geehrt“: „1. honnête, 2. honoré“
cinstit  adj. calificativ gradul pozitiv neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  3, 1; 26, 21;
[3]  3, 1;
[2]  26, 21;

ciolan : (1520 DERS) : s. n.: „Knochen“: „os“
ciolanele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  17, 46; 17, 46;
[2]  17, 46; 17, 46;

cireadă : (1668-1670 HERODOT) : s. f.: „Herde“: „troupeau“
a cirezilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[2]  15, 8;
ale cirezilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[1]  15, 8;
cerezi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  14, 32; 27, 9;
cireadă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  16, 2;
cirezi  subst. comun fem. pl. gen./dat. neacc. 
[3]  15, 14;
cirezi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  14, 32; 15, 21; 27, 9;
[3]  14, 32; 15, 21;
[2]  15, 21;
[4]  12, 2;
[5]  12, 2;
[6]  12, 2;
cirezile  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[1]  30, 20;
[3]  15, 8; 27, 9; 30, 20;
[2]  30, 20;
[4]  12, 4;
[5]  12, 4;
[6]  12, 4;
cirezilor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[3]  11, 7;

ciubotă : (1587 DIR) : s. f.: „Bestechungsgeld“: „paiement illicite“
ciobotă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  12, 3;
[2]  12, 3;

ciucure : (1510 DRH) : s. m.: „Traube“: „grappe“
ciucuri  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  30, 12;

ciuguli : (1581 CORESI OMIL.) : v. IV: „essen“: „manger“
ciogolêşte  verb imp. 2 sg. 
[1]  9, 24;
[2]  9, 24;

ciulin : (1443 DOR) : s. m./n.: „Distel“: „chardon“
ciulinele  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[5]  12, 31;
ciulinii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[4]  12, 31;
[6]  12, 31;

cîine : (XVI sec. PS. H.) : s. m.: „Hund“: „chien“
cîine  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 43;
[3]  17, 43;
[2]  17, 43;
[4]  3, 8;
[5]  3, 8;
[6]  3, 8; 16, 9;
cîinele  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  9, 8; 16, 9;
[5]  9, 8; 16, 9;
un cîine  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 43;
[3]  24, 15;
[2]  17, 43;
[6]  9, 8;
unui cîine  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  24, 15;
[2]  24, 15;

cîmp : (1300 MDGR) : s. m.: „1. Feld, Flur, 2. Ebene“: „1. champs, 2. plaine“
ai cîmpului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[2]  14, 14;
ale cîmpului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  14, 14;
cîmp  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  20, 5;
[3]  4, 2; 11, 5; 14, 15; 19, 3; 20, 5; 20, 11; 20, 11; 20, 12; 20, 24; 20, 35; 25, 16; 27, 5; 30, 11;
[6]  2, 18; 10, 8; 11, 11; 11, 23; 14, 6; 17, 8; 20, 12; 23, 11;
cîmpu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  4, 2; 19, 3;
[2]  20, 5;
[4]  2, 18; 14, 6; 17, 8;
[5]  17, 8;

cînd : (1551-1553 ES) : adv./conj.: „wann, als“: „quand, lorsque“
cînd  adv. pron. inter./relat.   (157x)
cînd  conjuncţie subord. 
[1]  6, 6; 10, 7; 16, 6;
[2]  6, 6; 10, 7; 14, 33; 16, 6;
[4]  16, 16;
[5]  16, 16; 17, 27;
cîndu  adv. pron. inter./relat. 
[3]  15, 2;
[2]  1, 7; 1, 14; 1, 26; 2, 19; 5, 4; 16, 1; 21, 5;
[5]  2, 26; 14, 11; 15, 5;
[6]  14, 26; 16, 7; 16, 23;

cîndva : (XVI sec. PS. H.) : adv.: „irgendwann“: „un jour“
cîndva  adv.de timp 
[4]  1, 20; 1, 20;
[5]  1, 20; 1, 20;

cîndai : (1581 CORESI OMIL.) : adv./conj.: „vielleicht, etwa“: „peut-être“
cîndai  adv. 
[1]  20, 3;
[2]  20, 3;
[4]  14, 15; 16, 12;
[5]  14, 15; 16, 12;
[6]  14, 15; 16, 12;
cîndai  conjuncţie subord. 
[1]  6, 3;
[2]  6, 3;
[4]  17, 16; 20, 6;
[5]  17, 16; 20, 6;

cînta : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „singen“: „chanter“
a cînta  verb infinitiv prezent 
[1]  16, 16;
[2]  16, 16;
cînta  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  16, 23; 18, 10; 19, 9;
[2]  16, 23; 18, 10; 19, 9;
cînta  verb infinitiv prezent 
[1]  16, 18;
[2]  16, 18;
cîntînd  verb gerunziu 
[1]  16, 17; 18, 6;
[2]  18, 6;
cîntîndu  verb gerunziu 
[2]  16, 17;
cîntă  verb indicativ prezent 3 pl. 
[4]  19, 35;
[5]  19, 35; 18, 34;
va cînta  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[2]  16, 16;
voi cînta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  21, 49;
voiu cînta  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  22, 50;
[5]  21, 49;

cîntare : (XVI sec. PS. H.) s. f.: „Gesang“: „chant“
cîntare  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[5]  22, 1;
cîntări  subst. comun fem. sg. gen./dat. neacc. 
[6]  22, 1;
cîntări  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  6, 5;
[5]  6, 5;
[6]  6, 5;
cîntării  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  22, 1;
[5]  22, 1;

cîntăreţ : (1649 MARD.) : s. m.: „Sänger“: „chanteur“
a cîntărêţelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[5]  19, 35;
al cîntărêţelor  subst. comun fem. pl. gen./dat. acc. 
[4]  19, 35;
al cîntăreţilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[6]  19, 35;
cîntăreţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  23, 1;

cîrd : (1581-1582 PO) : s. n.: „Herde“: „troupeau“
cîrdurile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  24, 4;

cîrjă : (cca 1478 DERS) : s. f.: „Stab“: „bâton“
cîrjă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  3, 29;
[6]  3, 29;
cîrje  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  3, 29;

cîrmi : (1563 CORESI PRAXIU) : v. IV: „beisetis austreten“: „sortir au-delà du chemin“
cîrmise  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  6, 6;
[5]  6, 6;
[6]  6, 6;

cît : (XVI sec. PS. H.) : adj./adv./conj./pron.: „1. wieviel, 2. kaum, 3. insofern, 4. das ... was“: „1. combien, 2. à peine, 3. tant que, 4. ce que“
cît  adv. pron. inter./relat. 
[1]  11, 15;
[3]  14, 14; 22, 4; 25, 15; 25, 16; 27, 7; 27, 11;
[2]  11, 15;
[6]  2, 11; 16, 11;
cît  conjuncţie subord. 
[1]  3, 11;
[3]  13, 22;
[2]  3, 11;
[4]  13, 2;
[5]  13, 2;
[6]  6, 21; 13, 2; 13, 15;
cît  pron. int.-rel. 
[1]  17, 18; 18, 8;
cîtă  adj. pron. int.-rel. fem. sg. nom./ac. 
[3]  29, 8;
cîte  adj. pron. int.-rel. fem. pl. nom./ac. 
[4]  19, 34;
cîte  adv. 
[1]  17, 34;
[3]  16, 10; 17, 34;
[2]  17, 34;
[4]  6, 19; 6, 19; 6, 19; 21, 9; 6, 19; 6, 19; 21, 9;
[5]  9, 3; 11, 30; 20, 19;
cîte  pron. int.-rel. fem. pl. nom./ac.   (87x)
cîteş  pron. int.-rel. fem. pl. nom./ac. 
[5]  7, 3;
cîtu  conjuncţie subord. 
[3]  1, 5;
cîţ  pron. int-rel. masc. pl. nom./ac. 
[4]  18, 32;
cîţi  conjuncţie subord. 
[3]  6, 19;
cîţi  pron. int.-rel. pl. nom./ac. 
[1]  30, 2;
[3]  2, 33; 13, 7; 13, 15; 13, 22; 22, 2;
[2]  30, 2;
[5]  18, 32;
[6]  1, 11; 2, 23; 5, 6; 7, 9; 12, 28; 15, 14; 15, 30; 16, 6; 16, 14; 17, 2; 18, 1; 18, 8; 18, 32; 20, 15; 23, 10;

cîtva : (1581-1582 PO) : adj./adv.: „einige, ein wenig“: „quelques (uns), un certain“
cîtăva  adj. pron. nehot. fem. sg. nom./ac. 
[6]  13, 23;

cîştiga : (1560 BRATU) : v. I: „erwerben“: „acquérir“
cîştigase  verb indicativ mcpf. 3 sg. 
[6]  12, 3;

clăti : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „rühren, rücken“: „mouvoir“
clătêşte  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  26, 19;
[2]  26, 19;
clăti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  24, 1;
[5]  24, 1;
[6]  24, 1;
s-au clătit  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[5]  22, 37;
să clăti  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  22, 8;
să clătiia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  1, 13;
[2]  1, 13;
să clătiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[4]  22, 8;
se clătiră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  22, 8;
se vor clăti  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[5]  21, 36;

clătina : (1581 CORESI OMIL.) : v. I: „rücken“: „mouvoir“
să clătină  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[5]  22, 8;

clătire : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Beben“: „mouvement“
clătirei  subst. comun fem. sg. gen./dat. acc. 
[4]  5, 24;
[5]  5, 24;

coace : (1561 CORESI TE2) : v. III: „backen“: „cuire“
coapse  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  28, 24;
[2]  28, 24;
[5]  13, 8;
[6]  13, 8;

coadă : (1505 DERS) : s. f.: „Schwanz“: „queue“
coada  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  14, 27; 14, 43;

coapsă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Schenkel, Hüfte“: „cuisse, hanche“
coapse  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 8;
coapsele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[6]  2, 16; 20, 10;

coasă : (1611 DIR) : s. f.: „Sense“: „faucille“
coasă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  13, 20;

coastă : (1463 DERS) : s. f.: „Seite, Flanken“: „côte“
coaste  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[5]  21, 14;
coastea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[5]  2, 16;
coastele  subst. comun fem. pl. nom./ac. acc. 
[4]  2, 16; 13, 34; 16, 13;
[5]  13, 34; 16, 13;
[6]  13, 34; 16, 13;

coborî : (XVI sec. PS. H.) : v. IV: „herab-, hinabsteigen, herunterkommen“: „descendre“
au pogorît  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  11, 13;
[5]  11, 13;
mă voiu pogorî  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[3]  10, 8;
ne vom pogorî  verb viitor 1 indicativ 1 pl. 
[6]  14, 14;
pogoară  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  2, 6;
[3]  2, 6;
[2]  2, 6;
[5]  14, 14;
[6]  13, 34;
pogoară-te  verb imp. 2 sg. 
[4]  11, 8;
[5]  11, 8;
pogoare  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[4]  1, 21;
pogor  verb indicativ prezent 1 sg. 
[2]  10, 8;
pogorî  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  15, 12; 19, 12; 30, 16;
[2]  19, 12;
[5]  19, 16; 21, 15;
pogorîia  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[1]  25, 20;
[2]  25, 20;
pogorîia  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[1]  13, 20;
[2]  13, 20;
pogorî-mă-voiu  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[1]  14, 37;
pogorîndu-să  verb gerunziu 
[2]  9, 27; 10, 5; 25, 20;
pogorîndu-se  verb gerunziu 
[1]  9, 27; 10, 5; 25, 20;
[3]  25, 20;
pogorîră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[2]  22, 1;
[4]  23, 13;
[5]  23, 13;
pogorîţi-vă  verb imp. 2 pl. 
[1]  6, 20;
[2]  6, 20;
pogoru  verb indicativ prezent 1 sg. 
[1]  10, 8;
s-au pogorît  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  23, 6;
[2]  23, 6;
[4]  11, 9; 11, 10; 19, 24; 19, 31; 23, 20;
[5]  11, 9; 11, 10; 19, 24; 19, 31; 23, 20;
să mă pogor  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[5]  19, 20;
[6]  19, 20;
să mă pogoru  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[4]  19, 20;
să ne pogorîm  verb conjunctiv prezent 1 pl. 
[1]  14, 36;
[2]  14, 36;
să pogoară  verb indicativ prezent 3 sg. 
[1]  30, 24;
[2]  30, 24;
[4]  14, 14;
să pogoare  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  17, 8;
[5]  1, 21;
să pogorî  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  9, 25; 23, 25; 24, 8; 25, 1; 26, 2;
[3]  9, 25;
[2]  9, 25; 15, 12; 23, 25; 24, 8; 25, 1; 26, 2;
[4]  5, 17; 19, 16; 21, 15; 22, 10; 23, 21;
[5]  5, 17; 22, 10; 23, 21;
să pogorîră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  22, 1;
[4]  17, 18;
[5]  17, 18;
să să pogoară  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[1]  23, 20;
să să pogoară  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  23, 8;
să să pogoare  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[2]  23, 20;
să să pogoare  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[2]  23, 8;
să se pogoară  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[3]  23, 8;
să se pogoară  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[3]  17, 8;
să se pogoare  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[1]  17, 8;
să te pogori  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[3]  10, 8;
să va pogorî  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[2]  23, 11;
să vor pogorî  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[1]  13, 12;
[2]  13, 12;
se-au pogorît  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[6]  22, 10;
se-au pogorît  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  23, 20;
se pogorî  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  11, 6; 11, 7; 23, 6; 23, 25; 24, 8; 25, 1; 26, 2;
[2]  9, 10;
[6]  19, 16; 19, 24; 19, 31; 21, 15; 23, 21;
se pogorîră  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[6]  23, 13;
se va pogorî  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  23, 11;
[3]  10, 6;
se vor pogorî  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[3]  13, 12;
te-ai pogorît  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[1]  17, 28; 17, 28;
[2]  17, 28; 17, 28;
[4]  11, 10;
[5]  11, 10;
te pogoară  verb imp. 2 sg. 
[1]  23, 4;
[2]  23, 4;
te vei pogorî  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[1]  10, 8;
[2]  10, 8;
[4]  5, 24;
[5]  5, 24;
va pogorî  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[1]  26, 10;
[2]  26, 10;
vă pogorîţi  verb imp. 2 pl. 
[3]  6, 20;

coborîre : (1581 PRL) : s. f.: „Abstieg“: „descente“
pogorîre  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  23, 20;
[2]  23, 20;

coborîş : (1683-1686 Ms. 45) : „Abang“ : „pente“
pogorîş  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 34;
[5]  13, 34;

cobuz : (1632 EUSTR. PRAV.) : s. n.: „Musikinstrument“: „instrument de musique“
căpuze  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  10, 5;
copuz  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  10, 5;
copuzi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[2]  10, 5;

coconaş : (1620 MOXA) : s. m.: „Kind“: „enfant“
un coconaş  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[6]  9, 12;

codină : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Übrige“: reste“
codina  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  10, 10;

coif : (1563 CORESI PRAXIU) : s. n.: „Helm“: casque“
coif  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 5; 17, 49;
[3]  17, 5; 17, 38; 17, 45; 17, 49;
coifu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[2]  17, 5; 17, 49;
coiful  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  17, 38;
[2]  17, 38;

colăcel : (1683-1686 Ms. 45) : s. m.: „Ränftchen“: „craquelin rond“
colăcei  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[4]  13, 5; 13, 6;
[5]  13, 5; 13, 6;
colăceii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[4]  13, 8; 13, 10;
[5]  13, 8; 13, 10;

colăcaş : (1665-1672 Ms. 4389) : s. n.: „Beinharnische“: „jambière“
colcêce  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[3]  17, 6;

colibă : (cca 1538 DERS) : s. f.: „Hütte“: „cabane“
colibi  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  4, 10;
[6]  7, 6;

colţ : (1493 SUCIU) : s. m./ n.: „Zacke“: „dent“
colţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[3]  2, 13;
[6]  12, 31;
colţurile  subst. comun neutru pl. nom./ac. acc. 
[1]  14, 38;
[2]  14, 38;

conăci : (1665-1672 Ms. 4389) : v. IV: „Quartier nehmen“: „trouver abri“
mă voiu conăci  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[6]  15, 28;

conceni : (1673 DOS. PS. V.) : v. IV: „vernichten“: „néantir“
am concenit  verb indicativ perfect compus 1 sg. 
[3]  15, 20;
au concenit  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  21, 5;
[5]  21, 5;
[6]  21, 5;
să concenească  verb conjunctiv prezent 3 pl. 
[3]  15, 8;
să concenesc  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[3]  15, 6;
vei conceni  verb viitor 1 indicativ 2 sg. 
[3]  15, 18;
voi conceni  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[5]  22, 38;
voiu conceni  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  22, 38;

conteni : (XVI sec. CV2) : v. IV.: „aufhören“: „cesser“
să se contenească  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  24, 21;

copac : (1264 DRAGANU) : s. m.: „Baum“: „arbre“
copaciului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[2]  17, 19;

copil : (1318 DLRV) : s. m.: „1. Kind, 2. Diener“: „1. enfant, 2. serviteur“
copii  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 2;
[2]  1, 2;
[4]  2, 15;
[5]  2, 15;
copiii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[3]  30, 22;
[4]  2, 15;
[5]  2, 15;
[6]  12, 3;
copil  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 5; 1, 6; 1, 6;
[3]  2, 18; 17, 42; 20, 40;
[2]  1, 2; 1, 5; 1, 6; 1, 6;
[4]  6, 23; 9, 2;
[5]  6, 23; 9, 2;
[6]  12, 16; 12, 21;
copilu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  1, 2;
copilul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  20, 40;
[3]  1, 22; 1, 23; 1, 24; 1, 25; 2, 21; 20, 36; 20, 37; 20, 38; 20, 39; 20, 41;
[2]  20, 40;
[6]  12, 15; 12, 18; 12, 18; 12, 18; 12, 18; 12, 19; 12, 19; 12, 21; 12, 22; 12, 22; 16, 1;
copilului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[3]  4, 21; 20, 36; 20, 37;
[4]  18, 29;
un copil  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  17, 33;
[6]  17, 18;

copilaş : (1318 DLRV) : s. m.: „1. Kind, 2. Diener“: „1. enfant, 2. serviteur“
copilaş  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  3, 8; 20, 35;
[3]  1, 27; 3, 8;
[2]  2, 18; 3, 8; 17, 42; 20, 35;
[4]  12, 16; 12, 21;
[5]  12, 16; 12, 21; 14, 21; 17, 18;
copilaş  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  25, 14;
[5]  2, 21; 18, 15;
copilaşi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  30, 17;
[2]  25, 5; 25, 14; 26, 22; 30, 17;
copilaşi  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[2]  17, 33;
copilaşii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[1]  16, 11; 16, 18; 25, 8; 25, 8; 25, 9; 25, 12; 25, 25;
[2]  16, 11; 16, 18; 25, 8; 25, 8; 25, 9; 25, 12; 25, 25;
[4]  13, 32;
[5]  1, 15; 2, 14; 13, 29; 13, 32; 20, 11;
copilaşilor  subst. comun masc. pl. gen./dat. acc. 
[1]  2, 17; 25, 19; 25, 27;
[2]  2, 17; 25, 5; 25, 19; 25, 27;
[5]  4, 12; 13, 28; 16, 2;
copilaşu  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 33; 17, 42;
[4]  14, 21;
copilaşul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc.   (91x)
copilaşule  subst. comun masc. sg. voc. acc. 
[1]  17, 58;
[2]  17, 58;
copilaşului  subst. comun masc. sg. gen./dat. acc. 
[1]  1, 25; 9, 27; 20, 21; 20, 36; 20, 37; 20, 38; 20, 40;
[2]  1, 25; 9, 27; 20, 21; 20, 36; 20, 38; 20, 40;
[4]  18, 32; 17, 28; 17, 31;
[5]  1, 5; 1, 13;
un copilaş  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[3]  20, 35;

corabie : (1521 NEACŞU) : s. f.: „Schiff“: „bateau“
corăbii  subst. comun fem. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  5, 6;
[2]  5, 6;

corb : (1444 SUCIU) : s. m.: „Rabe“: „corbeau“
corbul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[1]  26, 20;
[3]  26, 20;
[2]  26, 20;

corn : (1436 LDSR) : s. n./s. m.: „1. Horn, 2. Ecke“: „1. corne, 2. coin“
cornul  subst. comun masc. sg. nom./ac. acc. 
[4]  18, 16; 20, 1; 20, 22;
[5]  18, 16; 20, 1; 20, 22;
cornul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  2, 1; 2, 10; 16, 1; 16, 13;
[3]  2, 1; 2, 10; 16, 1; 16, 13;
[2]  2, 1; 2, 10; 16, 1; 16, 13;
[4]  22, 3;
[5]  22, 3;
[6]  22, 3;

coroană : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Krone“: „diadème“
corona  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  1, 10; 12, 30;

cort : (1563 CORESI PRAXIU) : s. n.: „Zelt“: „tente“
cort  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[1]  26, 5; 26, 7;
[4]  7, 6;
[5]  18, 17;
cortu  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[5]  7, 6;
cortul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  16, 22; 22, 12;
[5]  16, 22; 22, 12;
[6]  22, 12;
cortului  subst. comun neutru sg. gen./dat. acc. 
[1]  2, 22;
[3]  2, 22;
[2]  2, 22;
[4]  6, 17; 7, 2;
[5]  6, 17; 7, 2;
[6]  6, 17; 7, 2; 8, 18;
corturi  subst. comun neutru pl. nom./ac. neacc. 
[4]  11, 11;
[5]  11, 11;
[6]  7, 6; 11, 11; 16, 22;

coş : (cca 1504 DERS) : s. n.: „Korb“: „panier“
coş  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  16, 1;

coşniţă : (1563 CORESI LIT.) : s. f.: „Handkorb“: „panier“
coşniţă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[3]  25, 18;

cot : (1332 DRAGANU) : s. m.: „1. Elle, 2. Ellenbogen“: „1. aune, 2. conde“
coţi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[1]  17, 4;
[3]  17, 4;
[2]  17, 4;

covîrşi : (1620 MOXA) : v. IV: „1. überragen, 2. überwältigen“: „1. surmonter, 2. dominer“
covîrşi  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[1]  20, 41;
[2]  20, 41;

covîrşire : (1688 BIBLIA) : s. f.: „Überwältigung“: „dominence“
covîrşîre  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 3;

covrig : (1665-1672 Ms. 4389) : s. m.: „Brezel“: „craquelin rond“
covrig  subst. comun masc. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  6, 19;
[5]  6, 19;
[6]  6, 19;

crede : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „glauben“: „croire“
crez  verb indicativ prezent 1 sg. 
[3]  28, 9;
crezu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  27, 12;
va crêde  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[6]  7, 16;

credincios : (XVI sec. PS. H.) : adj./ s. m.: „1. treu, 2. gläubig, 3. Gläubiger“: „1. fidèle, 2. croyant“
credincioasă  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 35;
[3]  2, 35; 25, 28;
[2]  2, 35; 25, 28;
credincios  adj. calificativ gradul pozitiv masc. sg. nom./ac. neacc. 
[1]  2, 35; 3, 20; 22, 14;
[3]  2, 35; 3, 20; 3, 21; 22, 14;
[2]  2, 35; 3, 20; 22, 14;
[4]  23, 1; 23, 1;
[5]  23, 1; 23, 1;
[6]  23, 1; 23, 1;
credincioşi  subst. comun masc. pl. nom./ac. neacc. 
[6]  20, 18;
credincioşii  subst. comun masc. pl. nom./ac. acc. 
[4]  20, 18;
[5]  20, 18;

credinţă : (XVI sec. PS. H.) : s. f.: „Glaube“: „croyance“
credinţa  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[1]  26, 23;
[3]  26, 23;
[2]  26, 23;

creşte : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „wachsen“: „croître“
au crescut  verb indicativ perfect compus 3 pl. 
[4]  12, 3;
[5]  12, 3;
crescu  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[6]  12, 3;
crescură  verb indicativ perfect simplu 3 pl. 
[1]  5, 6;
[2]  5, 6;
creştea  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  3, 19;
vor crêşte  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[6]  10, 5;

creştet : (XVI sec. PS. SCH.) : s. n.: „Scheitel“: „sommet“
crêştet  subst. comun neutru sg. nom./ac. neacc. 
[6]  14, 25;
crêştetul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[4]  14, 25;
[5]  14, 25;

cruţa : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „(ver)schonen“: „ménager“
ai cruţat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[2]  13, 13; 13, 14;
au cruţat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  15, 8; 15, 10; 15, 15;
[2]  15, 8; 15, 10; 15, 15;
[4]  12, 3;
au cruţatu  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[5]  12, 3;
cruţa  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[6]  12, 3;
cruţaţi  verb imp. 2 pl. 
[4]  18, 5; 18, 12;
[5]  18, 5; 18, 12;
cruţă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  15, 8;
să cruţe  verb conjunctiv prezent 3 sg. 
[6]  8, 2;
să cruţi  verb conjunctiv prezent 2 sg. 
[1]  15, 3;
[2]  15, 3;

cruţat : (XVI sec. PS. H.) : adj.: „geschont“: „ménagé“
cruţată  adj. calificativ gradul pozitiv fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  23, 5;
[5]  23, 5;

cu : (1521 NEACŞU) : prep.: „mit“: „avec“
cu  prep.   (1359x)

cugeta : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „denken“: „penser“
au cugetat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[3]  23, 9;
[6]  21, 5;
cuget  verb indicativ prezent 1 sg. 
[3]  20, 3;
cugeta  verb indicativ imperfect 3 sg. 
[3]  4, 13;
[6]  4, 10;
cugetă  verb indicativ prezent 3 sg. 
[3]  14, 7;
[6]  24, 3;
cugetă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  20, 26;

culca : (XVI sec. PS. H.) : v. I: „schlafen legen“: „coucher“
a se culca  verb infinitiv prezent 
[6]  13, 2;
culcat  verb participiu sg. masc. 
[4]  13, 8;
[5]  13, 8;
culcatu-s-au  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[6]  13, 20;
culcă-te  verb imp. 2 sg. 
[4]  13, 5;
[5]  13, 5; 13, 11;
[6]  13, 5; 13, 11;
culcîndu  verb gerunziu 
[4]  8, 2;
[5]  8, 2;
s-au culcat  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[4]  13, 14;
[5]  13, 14;
să culcă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  13, 6;
[5]  13, 6;
să va culca  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[5]  12, 11;
se culca  verb indicativ imperfect 3 pl. 
[3]  2, 22;
se culcă  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[3]  3, 5; 3, 9;
[6]  11, 4; 11, 9; 11, 13; 12, 24; 13, 6; 13, 14;
se va culca  verb viitor 1 indicativ 3 sg. 
[4]  12, 11;
se vor culca  verb viitor 1 indicativ 3 pl. 
[6]  12, 11;
te-ai culcat  verb indicativ perfect compus 2 sg. 
[6]  3, 7;
te culcă  verb imp. 2 sg. 
[3]  3, 5; 3, 6; 3, 9;
[4]  13, 11;

culege : (XVI sec. PS. H.) : v. III: „(auf-)lesen“: „cueillir“
a culege  verb infinitiv prezent 
[2]  8, 12;
a culêge  verb infinitiv prezent 
[1]  8, 12;
au cules  verb indicativ perfect compus 3 sg. 
[1]  20, 38;
[2]  20, 38;

cules : (1581-1582 PO) : s. n.: „Weinlese“: „vendange(s)“
culesul  subst. comun neutru sg. nom./ac. acc. 
[1]  8, 12; 13, 21;
[2]  8, 12; 13, 21;

cum : (1521 NEACŞU) : adv./conj.: „wie“: „comme(nt)“
cum  adv. pron. inter./relat.   (107x)
cum  conjuncţie subord. 
[1]  3, 13; 3, 20; 6, 9; 10, 16; 12, 8; 13, 11; 15, 2; 18, 15; 23, 9; 23, 13; 24, 11; 25, 4;
[3]  4, 17; 14, 19; 19, 3; 25, 12;
[2]  3, 13; 3, 20; 4, 19; 6, 9; 10, 16; 12, 8; 13, 11; 15, 2; 18, 15; 23, 9; 23, 13; 24, 11; 25, 4;
[4]  1, 14; 1, 19; 1, 25; 2, 4; 6, 22; 19, 6;
[5]  1, 10; 1, 14; 1, 19; 1, 25; 2, 4; 6, 22; 19, 6;
[6]  1, 2; 1, 14; 16, 1; 16, 23;
cumu  adv. pron. inter./relat. 
[3]  3, 18; 14, 40; 14, 40; 24, 5; 25, 25;
[5]  18, 26;

cumpănire : (1665-1672 Ms. 4389) : s. f.: „Gewicht“: „poids“
cumpănirea  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[6]  12, 30;

cumpănă : (1509 DERS) : s. f.: „1. Waage, 2. Gewicht“: „1. balance, 2. poids“
cumpăna  subst. comun fem. sg. nom./ac. acc. 
[3]  17, 5;
[4]  12, 30; 21, 16;
[5]  12, 30; 21, 16;
[6]  21, 16;
cumpănă  subst. comun fem. sg. nom./ac. neacc. 
[4]  21, 16;
[5]  21, 16;

cumpăra : (1551-1553 ES) : v. I: „kaufen“: „acheter“
cumpără  verb indicativ perfect simplu 3 sg. 
[4]  24, 24;
[5]  24, 24; 23, 23;
cumpărînd  verb gerunziu 
[4]  24, 24;
[5]  24, 24;
să cumpăr  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[4]  24, 21;
[5]  23, 20;
să cumpăru  verb conjunctiv prezent 1 sg. 
[4]  23, 20;
voi cumpăra  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  23, 23;
voiu cumpăra  verb viitor 1 indicativ 1 sg. 
[4]  24, 24;